Vremea Romania, Arad -6°C

Stiri Arad

Preşedinţia avertizează din nou: bugetul e fantezist, există riscul de neplată a pensiilor

Preşedinţia avertizează din nou: proiectul de buget este fantezist. Ultimele date ale INS confirmă temerile că toate prognozele sunt umflate, iar riscul de neplată a pensiilor este cât se poate de real. Argumentele în baza cărora şeful statului a retrimis Parlamentului proiectul de buget pe 2019 au fost prezentate, pe larg, vineri, de către Cosmin Marinescu, consilier prezidențial la Departamentul Politici Economice și Sociale.

Preşedinţia avertizează din nou: bugetul e fantezist, există riscul de neplată a pensiilor
Comentează 0

”Din calculele făcute pe baza informațiilor disponibile, rezultă că este nevoie de 69,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă cu 1,4 mld lei mai mult decât cheltuielile bugetate”, a spus Marinescu.

Consilierul prezidenţial pe probleme economice a comentat şi faptul că bugetul nu face decât să mute bani de la un capitol la altul, pentru a li se pierde urma şi a nu fi evidente reducerile sau tăierile. 

În proiectul de buget la cheltuielile cu pensiile erau prevăzute la 69,3 miliarde lei, însă în varianta adoptat de Guvern cheltuielile cu pensiile au fost de 68,1 miliarde lei, cu 1,2 miliarde lei mai puțin. „Solicităm să se clarifice aceste aspecte”, a afirmat Marinescu.

„Guvernul avea obligația să noteze în buget diferențele față de prognozele Comisiei Europene. Prognozele făcute de Guvern sunt anterioare adoptării OUG 114, care afectează sustenabilitatea economică”, a atras atenția consilierul economic al preşedintelui Klaus Iohannis.

”Există și alte cheltuieli susceptibile de subestimare, de exemplu bugetul alocat contribuției României la UE”, a mai spus Marinescu.

Președintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului pentru reexaminare proiectul legii bugetului şi a solicitat repunerea acestuia pe o bază reală şi sustenabilă.

IATA textul integral al intervenţiei consilierului prezidenţial.

"În contextul deciziei Curții Constituționale, care a declarat neconstituțională legea plafoanelor bugetare, solicitarea Președintelui României de reexaminare a proiectului de buget exprimă preocuparea ca România să beneficieze de un buget credibil, solid, sustenabil în planul finanțelor publice, un buget care să rezolve nu doar unele probleme curente, ci să asigure României pentru următorii ani - predictibilitate și stabilitate economică.

Din acest punct de vedere, în legătură cu analiza realizată asupra proiectului de buget, doresc să mă refer atât la aspecte de fond, structurale, care țin de construcția în sine a bugetului, cât și la unele elemente specifice referitoare la veniturile și cheltuielile bugetare, cum ar fi, de exemplu, cheltuielile cu pensiile sau situația bugetară a autorităților publice locale.

În privința construcției bugetare și a cadrului macroeconomic:

Prognozele macroeconomice aflate la baza proiectului de buget pentru 2019 sunt excesiv de optimiste, de unde rezultă o serie de riscuri în planul stabilității finanțelor publice. Prognozele anului 2019 sunt mult mai îndepărtate de un scenariu realist chiar decât cele aferente anului 2018.

Merită să ne amintim puțin cum au stat lucrurile în anul 2018, când Comisia Națională pentru Prognoză a venit, succesiv, cu diverse scenarii în privința creșterii economice: inițial 5,5%, apoi creștere la 6,1%, apoi reducere la 5,5%, apoi iar reducere, la 4,5%, pentru a descoperi, în final, că Institutul Național de Statistică publică pentru 2018 o creștere economică de doar 4%.

Aceste evoluții din 2018 au confirmat că prognozele organismelor internaționale au fost mult mai aproape de realitate, în comparație cu prognozele eșuate ale Guvernului.

Pentru 2019, scenariul de creștere economică de 5,5% înseamnă orice altceva, nu și prognoză macroeconomică responsabilă, în special în situația în care importante economii partenere ale României resimt deja o încetinire economică.

În acest context, Guvernul avea obligația legală să argumenteze, în Raportul care însoțește bugetul, diferențele semnificative față de scenariul macrobugetar al Comisiei Europene, a cărei prognoză pentru 2018 este în prezent de doar 3,8%.

Însă, insist asupra faptului că prognozele de creștere economică vehiculate în prezent sunt anterioare adoptării OUG 114/2018, ale cărei măsuri intempestive și hazardate afectează sustenabilitatea unor sectoare economice esențiale pentru România.

Evaluările recente din partea unor agenții ne arată că pot urma prognoze economice chiar mai scăzute, cu perspective negative, de încetinire a dinamicii economice.

Care sunt implicațiile? Un scenariu macrobugetar nerealist, așa cum ne prezintă Guvernul, înseamnă venituri pe hârtie, adică venituri care nu vor fi colectate în realitate. De unde rezultă că surse importante de cheltuieli sunt incerte, sunt lipsite de fundament.

Este elocvent exemplul execuției bugetare a anului trecut, când veniturile fiscale, repet, veniturile fiscale,  – tocmai cele care arată eficiența activității ANAF – au fost cu aproape 3 miliarde lei sub nivelul programat inițial prin legea bugetului.

În 2018, încadrarea în ținta de deficit nu a fost deloc, dar absolut deloc, semnul unei execuții bugetare eficiente, rezultatul a fost obținut prin soluții ad-hoc care nu țin la nesfârșit: a se vedea, de exemplu, așa-numitele proiecte retrospective, de 3,8 miliarde lei, trecute pe fonduri europene și înregistrate ca venituri în decembrie 2018, precum și aportul excesiv al dividendelor din partea companiilor de stat (2 miliarde lei dividende excepționale, neplanificate, doar în decembrie 2018). Este evident că această evoluție fragilizează, în perspectivă, situația unor companii esențiale pentru economia României.

În privința veniturilor bugetare:

Analizele proiectului de buget pentru 2019 ne arată că veniturile sunt supraevaluate cu circa 10 miliarde lei, adică 1% din PIB, ceea ce reprezintă foarte mult în raport cu nivelul estimat al deficitului bugetar.

Este lipsită de credibilitate obligația asumată discreționar de Guvern privind colectarea suplimentară de către ANAF a 7,5 miliarde lei, fără să fi fost prezentat un plan concret de măsuri care să arate creșterea eficienței în colectarea veniturilor.

Așadar, conform documentelor Guvernului, venituri fiscale de 7,5 miliarde de lei sunt bazate exclusiv pe promisiuni. În timp ce creșterea cheltuielilor bugetare este certă, pentru salarii, pentru pensii, aceste venituri sunt bazează pe promisiuni.

Veniturile din TVA, de exemplu, sunt proiectate în bugetul pentru 2019 cu o creștere de aproape 17% față de anul trecut, atunci când creșterea a fost de doar 11%, procent obținut oricum în mod speculativ, adică prin amânarea unor rambursări de TVA aferente ultimelor luni ale anului 2018 (situația care, evident, ne va costa pe deficitul în termen ESA). Oricum, în 2018, încasările din TVA au fost sub nivelul programat inițial prin legea bugetului.

Merită astfel invocată opinia Consiliului Fiscal, care arată că veniturile din TVA sunt supraevaluate cu circa 5 miliarde lei. De asemenea, veniturile din accize sunt și acestea supraevaluate, prin asumarea discreționară a unor încasări suplimentare de circa 1 miliard lei, în ciuda faptului că, în 2018, încasările din accize au fost și ele sub programul inițial.

În ceea ce privește cheltuielile bugetare:

Analiza proiectului de buget arată subestimarea unor capitole de cheltuieli, sau chiar ajustări negative deliberate, așa cum s-ar putea să stea lucrurile chiar  în cazul pensiilor.

De exemplu, în proiectul de buget pus în dezbatere publică pe 31 ianuarie, cheltuielile cu pensiile din Bugetul asigurărilor sociale de stat erau prevăzute la 69,3 miliarde lei.

După doar o săptămână, în bugetul adoptat de Guvern în 8 februarie, cheltuielile cu pensiile au devenit 68,1 miliarde lei, deci cu 1,2 miliarde lei mai puțin. Aceste prevederi au fost apoi votate în Parlament, pe 15 februarie.

Este deosebit de importantă clarificarea acestei situații, care poate arăta că banii din buget nu asigură necesarul pentru plata tuturor pensiilor. Calculele ne arată cheltuieli cu pensiile subestimate cu circa 1,4 miliarde lei.

De exemplu, oricine dorește poate aproxima cheltuielile necesare cu pensiile în 2019, luând în considerare cheltuiala lunară cu pensiile din ultimele luni ale anului trecut. Atunci cheltuiala lunară a fost 5,51 miliarde lei. Luăm în considerare apoi majorarea punctului de pensie cu 15%, de la 1 septembrie 2019, așa cum Guvernul a anunțat, și astfel ar rezulta un necesar pentru pensii de 69,5 miliarde lei, deci cu 1,4 miliarde lei peste cheltuielile bugetate, de doar 68,1 miliarde lei.

Solicităm astfel să se clarifice aceste aspecte și să existe asigurarea că sumele destinate pensiilor vor fi incluse în buget integral, pentru întreg anul.

Există și alte capitole de cheltuieli susceptibile de subestimare, cum ar fi, de exemplu,  cheltuielile cu contribuția României la bugetul Uniunii Europene

De exemplu, potrivit Raportului întocmit de Guvern, față de prevederile din proiectul de buget supus dezbaterii publice în 31 ianuarie, bugetul adoptat în Guvern, în 8 februarie, și votat apoi în Parlament, în 15 februarie, indică o contribuție a României la Uniunea Europeană scăzută cu 500 de milioane lei, fără să existe nicio fundamentare a acestei ajustări negative față de proiectul inițial.

În privința investițiilor, tocmai pentru că bugetul anului 2019 a fost prezentat drept un buget al investițiilor, este elocventă reducerea cheltuielilor de capital din bugetele autorităților publice locale cu peste 1 miliard lei față de execuția anului anterior, ceea ce, evident, va afecta negativ proiectele de investiții ale autorităților locale.

 În esență, investițiile din bani naționali pentru autoritățile publice locale se găsesc, în bugetul 2019, la un minim istoric de 1,2% din PIB.

Deși investițiile sunt puține, sunt și întârziate. Guvernul însuși a periclitat investițiile autorităților publice locale, prin întârzierea cu care a trimis bugetul în Parlament, întârziere de 3 luni de zile - 11 februarie 2019 față de termenul legal de 15 noiembrie 2018.

În privința administrațiilor publice locale, proiectul de buget pentru 2019 prevede o schimbare esențială.  Este vorba despre o găselniță a Guvernului în ceea ce privește finanțarea sistemului de protecție a copilului, a centrelor pentru persoanele cu dizabilități și a sistemului de protecție pentru persoanele cu handicap.

Toate aceste servicii sociale au fost transferate din bugetul de stat în sarcina bugetelor locale, în sarcina UAT-urilor, a unităților administrativ-teritoriale cum se numesc acestea. 

După ce Guvernul a stabilit că UAT-urile primesc 60% din cotele defalcate din impozitul pe venit, Guvernul recurge apoi la transferul acestor servicii sociale către UAT-uri, parcă nevrând ca primarii, în 2019, să rămână cu mai mulți bani.

La nivel național, situația se prezintă astfel: asistența socială transferată bugetelor locale necesită, în 2019, cheltuieli de circa 6,5 miliarde lei. Potrivit proiectului de buget, sursele de finanțare sunt constituite din: (1) sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale și (2) venituri proprii ale UAT-urilor.

Însă, și aici este foarte interesant, sumele din TVA de echilibrare, pentru 2019, cresc cu doar 4 miliarde lei față de anul trecut, de la 7,5 miliarde lei – inclusiv alocările din Fondul de rezervă a Guvernului în 2018, la 11,4 miliarde lei în 2019. A se vedea, în acest sens Anexa 1 la Legea Bugetului de stat.

Ca atare, bugetele locale trebuie să suporte diferența dintre 6,5 miliarde lei, cheltuielile cu transferul asistenței sociale în sarcina bugetelor locale și 4 miliarde lei, cât reprezintă TVA de echilibrare.

Așadar, găselnița Guvernului înseamnă pentru bugetele administrației publice locale o „notă de plată” în plus, din venituri proprii, de circa 2,5 miliarde lei, bani care, evident, puteau fi folosiți pentru investiții și pentru dezvoltarea comunităților locale.

În acest context, numeroase primării se pot confrunta cu bugete insuficiente, la limita necesarului de funcționare, ceea ce ar putea afecta inclusiv sistemul de asistență socială descentralizat la nivelul autorităților publice locale.

Toate aceste elemente au fost surprinse în cererea de reexaminare, inclusiv cu trimitere la baza legală deficitară a acestei „descentralizări pe jumătate” - în sarcina bugetelor locale.

Astfel, solicităm Parlamentului să reexamineze atât fundamentarea legală, cât și latura financiară a acestei schimbări în finanțarea sistemului de asistență socială.

În privința deficitului bugetar, proiectul de buget ignoră o serie de prevederi ale Legii responsabilității fiscal-bugetare, cele cu privire la obiectivul bugetar pe termen mediu - celebrul MTO- dar și cele referitoare la măsurile care se impun în cazul unor abateri temporare ale deficitului, așa cum este în prezent situația României.

De fapt, deviația deficitului bugetar față de obiectiv pare să se permanentizeze, în cazul nostru, situație de natură să atragă riscuri și vulnerabilități suplimentare, cum ar fi creșterea dobânzilor, precum și creșterea datoriei publice în următorii ani, evident, cu efecte negative în perspectivă asupra nivelului de trai.

Mărimea deficitului, de 2,76% din PIB, arată că ajustarea față de anul 2018 este practic inexistentă. Aceasta contravine recomandării Consiliului Uniunii Europene din 27 noiembrie 2018, conform procedurii de deviație semnificativă a deficitului bugetar, recomandare ce prevede o ajustare structurală de 1% din PIB în 2019.

În schimb, bugetul actual, prin legea plafoanelor, prevede ajustări structurale abia din 2021, ceea ce arată că Guvernul, aflat în pană de soluții, își tot amână angajamentele asumate.

În altă ordine de idei, rolul conferit de Constituție Președintelui României este și acela de a veghea la buna funcționare a autorităților publice. Forma actuală a bugetului nu convinge cu privire la îndeplinirea acestei cerințe în ceea ce privește exercițiul bugetar curent, și ridică întrebări și în privința anilor următori.

Așadar, luând în considerare argumentele detaliate în cererea de reexaminare, considerăm că Parlamentul are datoria de a oferi României un buget credibil, construit pe baze solide, bine fundamentat, care să nu împovăreze viitorul economic al românilor, ci să ofere garanții de stabilitate, predictibilitate și prosperitate pentru toți românii, și în anii care vor urma.

Vă mulțumesc!"

Sursa: realitatea.net

Articole asemanatoare


Scrie un comentariu

trimite

Inchide