Vremea Romania, Arad -6°C

Stiri Arad

Un sit arheologic de importanță națională a fost pierdut din nou de județul Arad

Proiectul privind trecerea sitului arheologic de importanță națională „Mănăstirea Bizere” din domeniul public al Comunei Frumușeni în domeniul public al Județului Arad a picat la vot în CJA pentru a doua oară consecutiv, în decurs de o lună. Asta, în condițiile în care nu s-a întrunit numărul de voturi necesar, două treimi, având în vedere că aleșii PSD și ALDE au lipsit de la ședința de ieri.

Un sit arheologic de importanță națională a fost pierdut din nou de județul Arad
Comentează 0

Potrivit reprezentanților Muzeului, demersul privind trecerea sitului arheologic „Mănăstirea Bizere” din domeniul public al Comunei Frumușeni în domeniul public al al Județului Arad este de maximă importanță pentru județul Arad, având în vedere că situl arheologic, clasat în Lista monumentelor istorice, grupa valorică A, codul AR-I-m-A-21088, declarat rezervaţie arheologică din anul 2008, este nu doar o zonă cu potenţial arheologic, ci şi turistic, fiind unic în judeţul Arad şi România, dar și în Sud-Estul Europei.

Cercetările arheologice, care au demarat în anul 2001 au relevat palatul abaţial, cimitirul mănăstirii, iar în anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica mănăstirii – de tradiţie bizantină şi romanică. „Trecerea sitului arheologic în domeniul public al Județului Arad și administrarea sa de către Complexul Muzeal Arad este absolut necesară pentru demararea unor proiecte cu finanțare europeană, atât pentru protejarea și promovarea patrimoniului cultural, conservat «in situ», cât și pentru includerea sitului în rute turistice de nivel european”, a declarat dr. Constantin Ioan Inel, managerul Complexului Muzeal Arad.

Abație atestată din 1183

Situl  este situat la un kilometru nord-est de localitate, în rezervația arheologică din extravilanul comunei Frumușeni, în lunca Mureşului, pe malul stâng al râului, în punctul numit „Fântâna Turcului”, unde în anul 1183 a fost atestată pentru prima dată abaţia care avea hramul Sfintei Fecioare Maria. La sfârşitul secolului al XII-lea, Mănăstirea Bizere avea să funcţioneze ca lăcaş benedictin, aflat sub patronaj regal. Abaţia controla transportul de sare pe râul Mureş. În secolul al XIII-lea mănăstirea, cu un număr de 23 călugări, avea un venit anual de 4.000 bolovani de sare, produs greu de procurat în acele timpuri. Din secolul al XIV-lea mănăstirea benedictină a cunoscut o constantă decădere, iar la 1557, după invazia turcească în părţile Aradului şi din cauza Reformei religioase, mănăstirea nu mai era consemnată ca fiind funcţională.

Cercetările arheologice, care au demarat în anul 2001 au dus la descoperirea  palatului abaţial, cimitirului mănăstirii, iar în anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica mănăstirii – de tradiţie bizantină şi romanică, unice în România şi Sud-Estul Europei. În anii următori, Complexul Muzeal Arad, în colaborare cu Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj și Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, a continuat investigaţiile arheologice de la „Bizere”, iar în anul 2009 s-a desfășurat un amplu proiect de conservare preventivă „in situ” a mozaicurilor şi realizarea primelor reconstituiri virtuale a unor părţi din mănăstire: capela funerară, turnul-fântână, porticul claustrului şi curtea interioară cu fântână.

 

Articole asemanatoare


Scrie un comentariu

trimite

Inchide