-6°C
Seminariștii arădeni în vizită misionar-duhovnicească la Penitenciarul din Arad
Joi, 25 octombrie 2019, în ajunul sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, la invitaţia preotului capelan Vlad Oneț de la Penitenciarului Arad, Seminarul Teologic Ortodox din Arad, repezentat prin pr. prof. Pompiliu Gavra, director și profesor la catedra de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române, însoțit de Prof. Ştefan-Adrian BUGYI, profesor de Educaţie muzicală și Ansamblu coral, alături de un grup de elevi seminariști, au oferit deţinuţilor o rază de lumină şi de nădejde, prin conferința cu titlul 2018 – Anul Omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri din 1918 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2018 drept Anul Omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 pe tot cuprinsul Patriarhiei Române.
În conferința susținută, Pr. Pompiliu Gavra, directorul Seminarului Teologic Ortodox din Arad a evidențiat faptul că încă de la apariția poporului român în istorie, credința creștină este principalul element constitutiv al conștiinței de sine a românilor, al identității românești, alături de latinitate sau romanitate.
Este o realitate istorică incontestabilă faptul că etnogeneza românească și creștinarea au fost două procese concomitente și convergente. Încreştinaţi sau creștinați, adică uniți cu Hristos prin Botez, pe când se formau ca popor nou în istorie, românii poartă în sufletele lor pecetea tainei Crucii și Învierii lui Hristos, trăind ritmic istoria ca pe o Cruce și o Înviere, suferință și speranță, întristare și bucurie.
Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră la promovarea conștiinței identităţii şi a unității spirituale a neamului românesc.
Ea a cultivat cu insistență în sufletele credincioșilor români conștiința că au aceeași obârșie, ca neam, aceeași limbă romanică (neolatină) și aceeași credință creștină. Altfel spus, adevărul originii daco-romane și al latinității limbii sau adevărul „romanităţii românilor” a fost conștientizat în Biserică și transmis de ierarhi, preoți și diaconi prin predici, dar mai ales prin tipărirea cărților bisericești și difuzarea lor în toate provinciile locuite de români, inclusiv în Transilvania.
În predosloviile sau prefețele tipăriturilor importante întâlnim adesea afirmarea originii romane și unității de credință a românilor. Toți clericii tipografi au avut conștiința că tipăriturile lor sunt adresate întregii seminții românești.
După ce limba română orală a luat forma scrisului, ea a fost folosită pentru a traduce textul Sfintei Scripturi din limba greacă, în limba vie a poporului român. Când a devenit și limbă de cult sau liturgică, limba română a dobândit statutul de limbă de cultură şi civilizație creștină. Liturghia săvârșită în limba română în toate provinciile locuite de români a devenit, astfel, un factor de unificare spirituală etnică, de promovare a conştiinţei identității și unităţii naționale, dar și a culturii românești.
Cultivând conștiința unității de credință și neam, Biserica Ortodoxă Română a contribuit la pregătirea marilor evenimente istorice, având ca scop unitatea naţională a românilor, şi anume: Unirea Principatelor din 1859, obținerea Independenței de stat a României (1877-1878) și Marea Unire din 1918, decisivă pentru constituirea statului național unitar România.
Sărbătorim în acest an, 2018, împlinirea Centenarului de la înfăptuirea Unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Regatul României, în anul 1918, după încheierea Primului Război Mondial.
Conferința cu titlul 2018 – Anul Omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri din 1918, s-a desfăşurat în sala de festivităţi din incinta Penitenciarului din Arad .
Pe parcursul întâlnirii elevii teologi, dirijați de profesorul Ştefan-Adrian BUGYI au interpretat mai multe cântări patriotice specifice sentimentului național românesc și a unității de neam, spre bucuria tuturor celor prezenți.
La final, deţinuţii au adresat o serie de întrebări teologice și istorice pr. Prof. Pompiliu Gavra, cu referință la tema dezbătută.
Părintele capelan Vlad Oneţ a mulţumit oaspeţilor, asigurând Seminarul Teologic Ortodox de toată dragostea şi de buna colaborare şi pe viitor.
Pr. Capelan Vlad Oneț
Zilele comunei Şicula (ediția I) 
Comemorarea eroilor căzuți la Miniș în septembrie 1944 
GHIOROC - Închiderea Festivalului Ghioroc Summer Fest 
Sărbătoarea plăcintelor întinse la Căsoaia 
Tradiții și Obiceiuri Codrenești la Hășmaș 
Zilele localității Cil și Paradă Retromilitară cu ieșire în Valea Rădești 
Praznicul de Pită Nouă de la Pecica, un eveniment deosebit 
Beliu - Praznicul de pită nouă la ediția cu numărul 47 
Ruga de Sfântul Ilie de la Păiușeni 
Întâlnirea Codrenilor în satul de vacanță Groșeni 
15 august - Hramul Bisericii Ortodoxe Măderat 
Zilele comunei Vinga, un eveniment de excepție cu artiști consacrați 