„Am reușit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici, ceea ce înseamnă economii de peste 200 de milioane de euro în următorii 14 ani”, a declarat premierul Ilie Bolojan. Acesta a precizat că emisiunea de obligațiuni din această săptămână s-a bucurat de o cerere ridicată, toate titlurile fiind subscrise integral.

Unul dintre cele mai importante pachete aflate acum în pregătire vizează reorganizarea companiilor de stat, multe dintre acestea înregistrând pierderi uriașe, în ciuda pozițiilor de monopol sau semimonopol.

Premierul a anunțat că vor fi făcute publice toate datele privind conducerea și performanțele economice ale acestor societăți. În plus, indicatorii de performanță ai managerilor vor fi modificați substanțial, iar indemnizațiile vor fi plafonate la valori considerate rezonabile.

„Astăzi, avem conducători care încasează până la șase salarii medii, fără ca performanțele companiilor să se fi îmbunătățit”, a acuzat premierul, adăugând că multe dintre aceste contracte de management se bazează pe indicatori „formali și irelevanți”.

Subvenții uriașe, rezultate mediocre

Printre exemplele oferite s-au numărat CFR Călători și Metrorex, două companii subvenționate anual cu miliarde de lei. În cazul CFR Călători, 80% din cifra de afaceri este susținută din subvenții de stat, în timp ce în Europa media este între 30 și 60%. „În Marea Britanie, trenurile funcționează fără subvenții, iar companiile private din România reușesc să facă profit cu același tip de subvenționare”, a mai afirmat premierul.

Guvernul ia în calcul închiderea societăților cu pierderi constante și reducerea drastică a numărului total de companii gestionate de AMEPIP, de la 1400 la sub 200. „Avem societăți cu 2-3 angajați și consilii de administrație mai mari decât personalul. Aceste absurdități trebuie să înceteze”, a spus șeful executivului.

Modificări fiscale și digitalizarea ANAF

În paralel cu reformele din companiile de stat, Guvernul pregătește un nou pachet legislativ fiscal, menit să crească gradul de colectare a veniturilor.

Se dorește digitalizarea ANAF și schimbarea legislației pentru a combate munca la negru, mai ales în domeniul construcțiilor. Premierul a subliniat că, înainte de a majora taxe, statul trebuie să își încaseze corect veniturile existente.

Nevoie urgentă de reforme

Premierul Ilie Bolojan a atrras apoi atenția asupra nevoii urgente de reforme în domeniul fiscal, în sănătate și administrație publică.  Motivul?Cheltuielile necontrolate, lipsa performanței și sistemele ineficiente riscă să afecteze grav echilibrul bugetar al României.

Premierul a făcut o radiografie dură a principalelor disfuncționalități care afectează statul român, cu accent pe controlul prețurilor de transfer, risipa din sistemul sanitar și necesitatea unei reforme administrative. Declarațiile vin în contextul elaborării unui nou pachet de măsuri fiscale și structurale.

„E nevoie de oameni specializați și bine pregătiți pe controlul prețurilor de transfer, care este o componentă importantă. Fără astfel de specialiști, nu poți stabili cu exactitate sumele datorate statului. Mai mult, sistemele de premiere trebuie reformate: nu mai putem recompensa inspectorii pentru sumele impuse, ci doar pentru cele efectiv încasate. Altfel, premiem doar hârtii”, a subliniat Bolojan.

Cheltuielile din sănătate cresc mai repede decât veniturile

Prim-ministrul a tras un semnal de alarmă și asupra exploziei cheltuielilor din sănătate: „În urmă cu 10 ani, acestea reprezentau 11% din veniturile curente ale statului, acum sunt între 14% și 16%. În 2024 s-au alocat 73 de miliarde, iar în 2025 estimăm 77 de miliarde. Mai mult, ni s-a transmis că vom avea nevoie de încă cel puțin 10-14 miliarde pentru a încheia anul.”

Bolojan susține că, deși bugetul alocat sănătății a crescut masiv, percepția românilor despre sistemul medical nu s-a îmbunătățit: „Avem spitale unde peste 90% din buget se duce pe salarii. Cu ce mai rămâne pentru medicamente, analize, tratamente reale pentru pacienți? Dacă nu legăm salarizarea de performanță, sistemul nu va funcționa.”

Consultanță pentru „optimizarea” indicatorilor spitalelor

Un alt fenomen grav semnalat este „cosmetizarea” indicatorilor medicali: „Spitalele apelează la consultanți pentru a-și îmbunătăți artificial indicatorul de complexitate a cazurilor (ICM). Nu tratăm mai bine pacienții, doar știm să scriem mai bine foile de observație. E timpul ca autoritățile – Casa de Sănătate, Ministerul, DSP-urile – să nu mai fie spectatori sau complici, ci regulatori reali.”

De asemenea, Bolojan a criticat extinderea necontrolată a concediilor medicale, alocările excesive pentru medicamente scumpe în detrimentul celor generice, și lipsa controlului în cheltuielile paraclinice: „Suntem printre puținele țări unde ponderea medicamentelor inovative e mult mai mare decât a celor generice, care tratează 90% din boli.”

Reforma administrației: descentralizare și responsabilitate fiscală

Premierul a abordat și reforma administrației publice: „Lucrăm la un pachet amplu împreună cu autoritățile locale. Trebuie să le creștem capacitatea administrativă, să încaseze impozitele local, iar cetățenii cu datorii să nu mai beneficieze de facilități de la stat până nu-și achită obligațiile.”

În privința descentralizării, Bolojan a anunțat măsuri clare: „Vom transfera competențele privind autorizarea jocurilor de noroc către autoritățile locale. Astăzi, primăriile nu pot decide unde se deschid astfel de puncte. În curând, vor putea stabili zone sau interzice complet acest tip de activitate, pe baza unor taxe speciale.”

O altă prioritate este valorificarea activelor statului. „Avem clădiri și terenuri în paragină, blocate de structuri guvernamentale care refuză descentralizarea. Trebuie să le transferăm autorităților locale care le pot folosi eficient”, a mai spus premierul.