Vremea Romania, Arad -6°C

Stiri Arad

Klaus Iohannis: Nimeni nu era pregătit de această criză. Sistemele de sănătate din întreaga Europă, sub o presiune teribilă

Președintele României, Klaus Iohannis, a felicitat Organizația Monsială a Sănătății (OMS) pentru modul în care a gestionat pandemia de coronavirus, subliniind că "nimeni nu era pregătit de această criză". Șeful statului a arătat, totodată, că sistemul de sănătate se află în prezent sub o "presiune teribilă", rata de incidență fiind în creștere în toată Europa. "Imunizarea populației prin vaccinare, singurul instrument viabil de a opri pandemia", a transmis Klaus Iohannis, la evenimentul cu tema „Schimbările climatice, relația om-natură și sănătatea publică”, organizat la Palatul Cotroceni de Administrația Prezidențială și de Biroul pentru România al OMS cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății. În plus, Iohannis a arătat că redeschiderea societăților și a economiilor nu va fi posibilă fără respectarea măsurilor sanitare.

Klaus Iohannis: Nimeni nu era pregătit de această criză. Sistemele de sănătate din întreaga Europă, sub o presiune teribilă
Comentează 0

"Rata de infectare este în creștere în toată Europa. Prea mulți semeni pierd zilnic lupta cu virusul, mulți se îmbolnăvesc și au nevoie de spitalizare. România, ca alte țări, se confruntă cu un val epidemiologic virulent, căruia trebuie să-i reziste. Sistemele de sănătate din toată lumea sunt sub o presiune teribilă, iar acceptarea și respectarea măsurilor sanitare de către toți cetățenii rămân puncte critice și reprezintă dovezi de responsabilitate și maturitate ale fiecăruia dintre noi.

Redeschiderea sustenabilă și în condiții de siguranță a societăților și economiilor noastre nu se poate face ără respectarea acestor măsuri. Pandemia a venit într-un moment dificil pentru sistemul românesc de sănătate, exacerbând vulnerabilități structurale, cronicizate cu consecințe pe termen lung asupra sănătății. Niciun sistem de sănătate și nicio economie sau societate nu au fost cu adevărat pregătite pentru a gestiona o criză de o asemenea anvergură", a afirmatșeful statului, în discursul susținut cu acest prilej.

Iohannis a mai afirmat, de asemenea, că România, fără să dispună de resursele financiare și materiale ale altor state membre ale Uniunii Europene și nici de un sistem sanitar performant, a demonstrat totuși că are capacitatea instituțională de a acționa rapid pentru a ține virusul sub control: "Astăzi avem motive reale de optimism și speranța intrării într-o nouă normalitate, pentru că avem la dispoziție vaccinurile COVID. Imunizarea populației prin vaccinare rămâne singurul instrument viabil de a opri pandemia, dar sunt necesare eforturi comune susținute pentru a ține virusul sub control până la atingerea unor niveluri ridicate de acoperire vaccinală".

În context, Iohannis a atras atenția asupra faptului că strategiile actuale de combatere a pandemiilor se axează pe controlul bolilor abia după apariția acestora, menționând că "evenimentele din ultimul an ne arată însă că este nevoie de o schimbare de abordare atât la nivel național, cât și la nivel internațional".

"Trebuie să fim mai bine pregătiți să anticipăm și să răspundem eficient și coordonat la amenințări emergente la adresa sănătății publice. În același timp, trebuie să intensificăm la nivel global eforturile de a reduce riscul de apariție a pandemiilor", a spus Iohannis.

Potrivit președintelui, aproximativ toate pandemiile apărute de-a lungul timpului și 70% dintre bolile emergente au fost cauzate de microorganisme de origine animală, care migrează, prin contact ridicat, de la animale la oameni: "Această migrație este facilitată de o relație nesănătoasă cu mediul înconjurător prin diminuarea habitatelor naturale și distrugerea biodiversității, exploatarea animalelor sălbatice sau cauzarea de schimbări climatice majore. Efectele schimbărilor climatice asupra sănătății publice sunt grave și vor deveni extrem de grave dacă nu ne preocupăm de combaterea lor. Iată o temă care știu că este de interes personal și pentru dumneavoastră, domnule Kluge. Schimbările climatice modifică anotimpurile de transmitere a bolilor și alterează condițiile ecologice, astfel încât crește riscul bolilor transmise prin apă, insecte și animale.

România este și ea expusă riscurilor de fenomene meteo extreme, temperaturi crescute, secetă și incendii cauzate de vreme. Creșterea urbanizării și îmbătrânirea populației sunt factori care accentuează vulnerabilitatea la temperaturile extrem de ridicate, iar schimbările climatice exacerbează în special bolile cardiovasculare și respiratorii, boli cu incidență ridicată în România.

Efectele schimbărilor climatice sunt, așadar, dramatice și au un efect direct asupra sănătății noastre. Din acest motiv, nu avem niciun moment de pierdut în a acționa nu numai pentru a opri pandemia de COVID-19, ci și pentru a limita îmbolnăvirile viitoare cauzate de deteriorarea mediului înconjurător. Această pandemie ne-a arătat cât de ridicate ajung să fie costurile umane și financiare dacă nu au fost făcute la timp și eficient investiții în servicii de prevenție pentru grupurile vulnerabile, cele care vor avea cel mai mult de suferit și în urma schimbărilor climatice".

La eveniment au participat Directorul Regional al Biroului pentru Europa al OMS, Dr. Hans Kluge, reprezentanți ai Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, ai Parlamentului European, precum și membri ai Guvernului și Parlamentului României.

Sursa: realitatea.net

Articole asemanatoare


Scrie un comentariu

trimite