-6°C
România, din nou pe ultimul loc în UE la reciclare. Glad Varga: „Dacă amânăm investițiile și deciziile, nota de plată crește”
România apare din nou pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea reciclării deșeurilor tratate, potrivit analizei Eurostat publicate pe 29 octombrie, atrage atenția senatorul liberal Glad Varga, președintele Comisiei pentru Mediu. Parlamentarul arată că problema nu mai poate fi privită doar prin prisma unui clasament european, deoarece întârzierile în dezvoltarea sistemului de colectare și reciclare se traduc deja în costuri importante pentru bugetul României, pentru mediul economic și, în final, pentru populație.
„România iar apare pe ultimul loc în UE la ponderea reciclării deșeurilor tratate, în analiza Eurostat publicată pe 29 octombrie. Media europeană este de 42%. Indicatorul include deșeurile din întreaga economie, inclusiv cele minerale, iar pentru România sunt folosite date din 2020. Avem nevoie și de raportări actualizate, pentru a putea urmări corect progresele și problemele.
Dincolo de clasament, consecințele se simt în bugetul țării, în costurile firmelor și în facturile familiilor. Dacă amânăm investițiile și deciziile, nota de plată crește”, scrie pe Facebook Glad Varga, senator PNL de Arad.
Glad Varga amintește că, numai pentru ambalajele din plastic nereciclate, România a achitat din bugetul național peste 5 miliarde de lei în perioada ianuarie 2021 - 1 octombrie 2025.
Senatorul avertizează și asupra unor posibile costuri suplimentare în viitor, inclusiv în domeniul deșeurilor electrice și electronice, și susține că România are nevoie urgent de investiții în colectare separată, sortare, reciclare și tratarea biodeșeurilor.
„Pentru ambalajele din plastic nereciclate plătim deja din bugetul național. Între ianuarie 2021 și 1 octombrie 2025, România a achitat peste 5 miliarde de lei, aproximativ un miliard de euro, potrivit răspunsului MF la interpelare. Contribuția pornește de la o rată de 0,80 euro/kg, cu ajustările prevăzute de mecanismul european. Pentru 2028, Comisia propune creșterea acesteia la 1 euro/kg.
La deșeurile electrice și electronice ar putea apărea o contribuție suplimentară. Propunerea pentru bugetul european 2028–2034 prevede 2 euro/kg pentru cantitățile considerate necolectate potrivit formulei europene. România a depășit 400.000 de tone de echipamente introduse pe piață într-un an. La asemenea volume, impactul poate fi considerabil și va depinde de cât colectăm și de forma finală a mecanismului. Propunerea necesită încă adoptare, dar pregătirea poziției de negociere și îmbunătățirea colectării trebuie începute acum.
Depozitarea va fi tot mai limitată. Din 2030 sunt prevăzute restricții pentru deșeurile care pot fi reciclate sau valorificate. Ținta generală pentru 2035 este depozitarea a cel mult 10% din deșeurile municipale, cu posibilitatea unei amânări în condiții stricte. Fără alternative funcționale, riscăm blocaje, transporturi mai lungi și costuri mai mari de salubritate.
Sancțiunile pentru neconformare au deja un precedent: în 2023, România a fost condamnată pentru neînchiderea unor depozite neautorizate la plata a 1,5 milioane de euro, plus 600 de euro pentru fiecare depozit și fiecare zi de întârziere în conformare”, mai susține senatorul arădean.
În continuare, acesta cere un calendar public de investiții, cu programe de finanțare, responsabili și termene clare, colectare separată accesibilă, instalații funcționale de sortare și reciclare, tratarea biodeșeurilor și puncte de predare pentru aparatele electrice vechi. „Fiecare an de întârziere înseamnă resurse pierdute, poluare și bani mai puțini pentru nevoile comunităților”, a încheiat Glad Varga.
