-6°C
Glad Varga - semnal de alarmă privind noul plan pentru deșeuri: „România are nevoie să recicleze mai mult în realitate, nu doar în prognoze”
România își propune să ajungă la reciclarea a 60% din deșeurile municipale până în 2030, în condițiile în care nivelul indicat pentru 2023 era de aproximativ 12,4%. Noul Plan național de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2026–2035, pus în consultare publică de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, stabilește obiective ambițioase, însă adevărata provocare va fi transformarea acestora în investiții și proiecte care să funcționeze efectiv, avertizează senatorul liberal Glad Varga, președintele Comisiei pentru Mediu.
„Avem un nou plan pentru deșeuri, pus în consultare publică. Întrebarea este cum îl punem în practică.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor propune Planul național de gestionare a deșeurilor pentru 2026–2035. România își propune să recicleze 60% din deșeurile municipale până în 2030”, scrie pe Facebook Glad Varga, senator PNL de Arad.
Parlamentarul arădean atrage atenția că România are nevoie de soluții concrete pentru colectarea separată a deșeurilor menajere, ambalajelor, echipamentelor electrice și electronice, textilelor și deșeurilor provenite din construcții.
„În 2023, eram la aproximativ 12,4%. Ca să acoperim această diferență, avem nevoie de investiții, termene și oameni care să participe la colectarea separată.
Deșeurile din gospodării. Trebuie să știm cum vor fi colectate separat hârtia, plasticul, sticla și resturile alimentare în fiecare localitate și unde vor ajunge după colectare. Stațiile de sortare și tratare trebuie să funcționeze efectiv. La fel de importantă este educația: oamenii trebuie să aibă recipiente accesibile, instrucțiuni clare și încrederea că deșeurile puse separat nu sunt amestecate ulterior.
Ambalajele. Sistemul de garanție returnare colectează o parte dintre ele. Rămân însă ambalajele care nu intră în sistem, inclusiv cele provenite din activitatea firmelor. În 2023, România recicla aproximativ 41% din totalul ambalajelor; ținta pentru 2030 este 70%. Avem nevoie de soluții pentru fiecare tip de material, de capacități de reciclare și de o delimitare clară a costurilor pe care trebuie să le suporte producătorii.
Echipamentele electrice și electronice. Dacă un om vrea să predea un frigider sau un televizor vechi, trebuie să știe unde îl duce ori cine îl poate ridica. Punctele de colectare, preluarea prin comercianți și finanțarea asigurată de producători trebuie să formeze o rețea care chiar funcționează.
Deșeurile din construcții. Nu ajunge să concasăm molozul. Materialele trebuie separate și transformate în produse care îndeplinesc cerințele de calitate. Apoi trebuie să existe și cerere pentru ele. Propun să analizăm introducerea treptată a unor cerințe de utilizare a materialelor reciclate în lucrările publice, acolo unde standardele tehnice și de siguranță permit acest lucru.
Textilele. Colectarea separată a devenit obligatorie, dar colectarea este doar primul pas. Hainele care pot fi purtate trebuie direcționate spre reutilizare, iar celelalte spre sortare și reciclare. Planul trebuie să arate unde se face această sortare, cine o plătește și cum pregătim sistemul de responsabilitate a producătorilor”, mai susține președintele Comisiei pentru Mediu din Senat.
Cere clarificări din teritoriu
În condițiile în care planul estimează investiții de peste două miliarde de euro, Glad Varga solicită clarificarea necesarului din fiecare județ, a surselor de finanțare, a beneficiarilor care vor putea accesa fondurile și a modului în care va fi plătită ulterior operarea instalațiilor.
„Planul estimează investiții de peste 2 miliarde de euro. Aici aștept claritate: ce lipsește în fiecare județ, ce programe de finanțare vor acoperi investițiile, cine va putea aplica — primării, consilii județene, asociații de dezvoltare intercomunitară sau firme — și cine va plăti operarea instalațiilor după inaugurare? O sursă de finanțare menționată în plan nu înseamnă încă bani asigurați pentru un proiect.
După planul național, planurile județene trebuie să transforme obiectivele în proiecte concrete: instalații, capacități, responsabili, finanțare și termene pentru fiecare județ. Acesta este semnalul de alarmă pe care îl transmit. Voi formula observații către minister, pentru ca planul să poată fi aplicat și rezultatele lui să poată fi verificate. România are nevoie să recicleze mai mult în realitate, nu doar în prognoze”, a încheiat Glad Varga.
