-6°C
Inteligența artificială, între instrumente noi și întrebări despre siguranță. Ce s-a întâmplat în lume și în România în a doua parte a lunii octombrie
Un afiș creat din câteva cuvinte, atacuri informatice accelerate și programe verificate cu ajutorul inteligenței artificiale. Știrile din perioada 13–31 octombrie 2026 arată cât de variate au devenit utilizările AI. În România, dezbaterile despre reguli și orașe au fost completate de un studiu despre diferența dintre încrederea în tehnologie și folosirea ei.
Imagine ilustrativă generată cu ajutorul inteligenței artificiale.
Pentru cei care pregătesc afișe, prezentări sau postări pe rețelele sociale, una dintre noutățile perioadei a venit pe 22 octombrie. Canva a lansat Canva Craft, propriul sistem de generare a imaginilor prin inteligență artificială.
Utilizatorul descrie ce vrea să obțină, iar instrumentul construiește imaginea. Compania spune că noul sistem acordă mai multă atenție textului din imagine, poziției obiectelor și posibilității de a modifica un detaliu fără a schimba întreaga compoziție.
Miza este practică: realizarea mai rapidă a unei prime variante pentru un material vizual, inclusiv de către persoane fără experiență în design. Cât de bine se potrivește rezultatul cu ideea inițială rămâne însă de verificat de la un proiect la altul.
Competiția dintre dezvoltatorii de AI se desfășoară și pe teren financiar. Pe 26 octombrie, Anthropic, compania din spatele asistentului Claude, a depus documentele pentru o posibilă listare la bursă, potrivit Associated Press.
Demersul deschide calea atragerii unor fonduri pentru extindere. Nu înseamnă că listarea s-a încheiat: suma care urma să fie atrasă și prețul acțiunilor nu erau încă stabilite.
Aceeași tehnologie poate ajuta atacatorii și echipele de apărare
Pe 21 octombrie, Microsoft a publicat un raport despre atacuri informatice automatizate cu ajutorul AI. Potrivit companiei, un grup asociat Chinei a vizat sute de organizații din mai multe țări, folosind instrumente capabile să execute automat etape ale atacurilor.
Activitatea fusese observată încă din septembrie, iar detaliile au fost făcute publice în perioada acestei retrospective. În unele cazuri, atacatorii au obținut acces extins la sisteme în mai puțin de trei ore. Numeroase tentative au eșuat, dar viteza celor reușite lasă echipelor de apărare mai puțin timp pentru intervenție.
O zi mai târziu, Anthropic a prezentat rezultate în sens opus: folosirea AI pentru a face programele mai sigure. Împreună cu partenerul Theorem, compania a utilizat Claude pentru verificări în 123 de biblioteci software, componente reutilizate în dezvoltarea aplicațiilor.
Cercetătorii au urmărit să demonstreze că anumite componente respectă reguli precise de funcționare, în condițiile analizate. Pe parcurs au descoperit și erori care rămăseseră neobservate ani la rând.
Rezultatele nu garantează că programele sunt lipsite de orice problemă. Ele arată însă cum AI poate ajuta la verificări care, până acum, necesitau multă muncă specializată. Cele două anunțuri ilustrează aceeași schimbare: automatizarea poate accelera atât descoperirea slăbiciunilor, cât și eforturile de remediere.
România: avem încredere în AI, dar cât de mult o folosim?
La București, conferința din 14–15 octombrie despre reglementarea inteligenței artificiale a reunit peste 120 de reprezentanți ai instituțiilor, justiției, universităților și companiilor, potrivit bilanțului publicat de Reprezentanța Comisiei Europene.
Discuțiile au vizat inclusiv întrebări care îi privesc direct pe cetățeni: cine răspunde pentru o decizie luată cu sprijinul AI, cum sunt protejate datele și cum poate fi contestată o asemenea decizie. Participanții au subliniat necesitatea verificării umane, alături de investiții și pregătirea celor care folosesc tehnologia.
În aceeași perioadă, AI a fost discutată și din perspectiva vieții urbane. Conferința INNOMINCU, desfășurată online în 15–16 octombrie, a adunat peste 300 de participanți, potrivit Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.
Planificarea spațiilor verzi, proiectarea orașelor și protejarea infrastructurii s-au numărat printre teme. Au fost prezentate cercetări și posibilități de utilizare, nu un program de implementare la nivel național.
O imagine despre relația românilor cu tehnologia a venit dintr-un studiu publicat pe arXiv pe 27 octombrie, care compară România și Danemarca. Pe baza datelor Eurostat pentru 2025, autorii arată că 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani folosiseră instrumente de AI generativă în ultimele trei luni, față de 48,4% dintre danezi. Este vorba despre aplicații care pot produce texte, imagini sau alte tipuri de conținut.
Diferența de utilizare nu se regăsește însă într-o diferență similară de încredere: potrivit analizei, românii au o încredere comparabilă sau ușor mai mare în AI.
Autorii sugerează că pregătirea digitală și ocaziile de a folosi aceste instrumente la școală ori la serviciu pot explica o parte din decalaj. Cercetarea este disponibilă ca manuscris, iar datele nu permit stabilirea separată a influenței fiecărui factor.
Pentru România, aceasta este una dintre întrebările concrete lăsate de știrile perioadei: câți oameni au, pe lângă interesul pentru AI, și posibilitatea de a învăța să o folosească? Între o tehnologie disponibilă și una utilă în viața de zi cu zi rămâne acest pas.
Pe Omul Digital, urmărim schimbările din AI și explicăm ce înseamnă ele pentru felul în care lucrăm și folosim tehnologia.
