Glad Varga: „Cel mai scump plastic din România este plasticul ARUNCAT”
Senatorul liberal arădean Glad Varga, președintele Comisiei pentru Mediu, avertizează că plasticul „aruncat” este cel mai scump plastic din România. Asta, în condițiile în care începând cu 2021 s-au plătit către Comisia Europeană penalități de peste un miliard de euro pentru deșeurile din ambalaje din plastic care nu au fost reciclate.
„Cel mai scump plastic din România este plasticul «ARUNCAT». Nu doar că poluăm, dar și plătim.
Din 2021, România a plătit peste un miliard de euro penalități către Comisia Europeană pe deșeurile de ambalaje din plastic. Dramatic, dar realitatea e și mai enervantă. Nu este doar o amendă. E o contribuție anuală obligatorie la bugetul UE («resursa proprie pe plastic»). Regula europeană e simplă: «Membrii trebuie să plătească o sumă determinată pentru cantitățile de deșeuri necolectate și nereciclate de ambalaje din plastic, calculată pe baza diferenței dintre greutatea ambalajelor de plastic generate și cea reciclată… resursa proprie aferentă se calculează prin înmulțirea acestei diferențe cu 0,80 euro/kg. Adică… cu cât colectăm și reciclăm mai puțin, cu atât «donăm» mai mult.
Și da, din 2021 plătim efectiv”, susține Glad Varga.
Conform datelor oficiale, România a achitat în perioada 2021 – 01.10.2025: 5.055,4 milioane lei (adică miliarde de lei), după cum urmează:
2021 - 568.441.792 lei;
2022 - 967.520.790 lei;
2023 - 1.076.896.768 lei;
2024 - 1.316.701.387 lei;
2025 (01.01– 01.10) - 1.125.859.520 lei.
Parlamentarul arădean susține că veștile proaste nu se opresc aici, pentru că plățile anuale cresc.
„Avem și pași buni – de exemplu Sistemul Garanție-Returnare crește colectarea pentru anumite tipuri de ambalaje. Dar asta nu rezolvă tot. Dacă nu creștem colectarea separată + sortarea + reciclarea reală (mai ales în zona deșeurilor municipale), factura rămâne.
Și atunci întrebările serioase (și incomode) sunt:
1. Cum creștem rapid colectarea, mai ales în zona deșeurilor municipale?
2. Cine controlează «free-riderii» (cei care pun pe piață și nu plătesc corect) și cum verificăm raportările?
3. Cum protejăm industria reciclării din România de importuri «ieftine» care sufocă piața locală?
4. Cum promovăm economia circulară dacă «fiecare se descurcă cum poate», fără o piață stabilă pentru materialul reciclat?
5. Care e planul cu termene și indicatori, nu doar comunicate?
Avem nevoie de decizii, controale, investiții în infrastructură, trasabilitate și o piață funcțională pentru reciclat.
În legislativ e ușor să spui: „să nu mai plătească statul, să plătească cei care pun pe piață ambalaje”. Doar că realitatea e mai complicată.
Dacă transferăm integral această contribuție către industrie, efectul imediat va fi unul simplu: prețuri mai mari la raft. Costurile nu dispar, doar se mută – și ajung, în final, tot la consumator. Degeaba cerem consumatorului să colecteze selectiv, dacă la capătul lanțului deșeurile ajung din nou amestecate”, mai spune senatorul Glad Varga.
Acesta a ținut să precizeze că nu doar România suportă din 2021 această contribuție pentru plasticul nereciclat, ci și celelate state membre UE. Diferența este că unele au luat decizii, iar altele au rămas la stadiul de dezbatere.
„Ce au făcut statele care plătesc mai puțin? Au împărțit responsabilitatea cu industria, nu au aruncat tot costul într-o singură direcție; au introdus mecanisme de stimulare, nu doar de penalizare; au bonificat producătorii care își ating sau depășesc țintele de colectare și reciclare; au investit în colectare, sortare și trasabilitate, astfel încât să reducă baza de calcul a contribuției, nu doar să mute factura.
De exemplu, avem prevăzut în lege un obiectiv clar: minimum 25% plastic reciclat în ambalajele PET. Dar nu există penalități reale pentru cei care nu respectă această obligație. Fără reguli aplicate, țintele rămân doar pe hârtie. Adevărul este că nu reduci ce plătești la UE dacă nu crești colectarea și reciclarea. Orice altă soluție este doar contabilitate politică. În momentul de față noi suntem aici: aruncăm… - plătim… aruncăm… - plătim… tot mai mult”, a încheiat Glad Varga, senator PNL de Arad.


















