Fenomene alarmante din cauza antibioticelor. Avertismentul medicilor: „Ne uităm la ei cum mor”

editat de ARQ • 22 Dec 2017 • 0 Comentarii

Consumul ridicat de antibiotice a făcut din România una dintre țările europene cu cele mai mari rate de rezistență a bacteriilor la tratament. Șefa secției Boli Infecțioase a Spitalului Județean „Sfântul Pantelimon” Focșani, medic primar boli infecțioase, dr. Mădălina Vasilache, avertizează că atât prescrierile abuzive, cât și folosirea irațională a antibioticelor, a dus la apariția a două fenomene alarmante.

Fenomene alarmante din cauza antibioticelor. Avertismentul medicilor: „Ne uităm la ei cum mor”

„A crescut numărul de prescrieri abuzive și de folosire irațională a antibioticelor, ceea ce a determinat două fenomene alarmante și anume: 1) Apariția de specii sau de tulpini bacteriene cu rezistență dobândită față de antibioticele uzuale și 2) Creșterea de reacții adverse, rezultând o nouă patologie iatrogenă (boală care este produsă de medic sau de medicamente – n.r.) postantibiotico-terapie. Cel mai nou exemplu este diareea cu clostidrium. Apar multe astfel de cazuri, din cauza folosirii de antibiotice unde, de cele mai multe ori, nu era cazul să le folosim. Noi aici, în secția de boli infecțioase, suntem o secție care folosim antibiotice, pentru că tratăm infecții bacteriene. Nu știu dacă unul, din 20-30 de pacienți, face o infecție cu clostridium post antibiotico-terapie. Cei care fac sunt cei cu diabet, cu insuficiență cardiacă, cu neoplasme. Pacienții care vin din afară, din ambulator și au diaree cu clostidrium, sunt cazurile care au primit antibiotic nejustificat”, precizează dr. Vasilache, pentru monitorulvn.ro.

„La unii doctori febra egal infecție bacteriană, ceea ce este total greșit“

„Pentru o simplă viroză, medicii prescriu antibiotic. Total greșit. Antibioticul nu scade febra, nu alungă răceala. Cum putem să folosim rațional antibioticele? Prin evitarea unor erori frecvent întâlnite în practica medicală. Una dintre erorile des întâlnite este lipsa diagnosticului clinic. Nu vreau să cred că nu știm să punem un diagnostic clinic. La unii doctori febra egal infecție bacteriană, ceea ce este total greșit. 50% din infecții sunt de cauză nonbacteriană și anume: viruși, fungi, paraziți. 10% din febre nu sunt de cauze infecțioasă, pot fi neoplazii, colagenoze, abcese (nu au cauză infecțioasă care trebuie să se rezolve cu antibiotic)”, afirmă dr. Vasilache.

„Ne-am uitat la ea cum moare”

„O altă eroare este nefolosirea sau interpretarea greșită a datelor de laborator. Aici vorbim despre medicii de spital. Medicul de spital vede bolnavul, îi recoltează analizele și are rezultatele în câteva ore. Tind să cred că sunt medici care nici măcar nu se uită pe aceste analize, altfel nu pot să înțeleg de ce se dai antibiotic, când analizele indică o infecție virală. Îmi pare rău că o spun, dar medicii pediatri fac frecvent această greșeală cu acești copii, care folosesc abuziv antibiotice de când se nasc. Vor deveni niște adulți rezistenți la antibiotice. În epidemia de gripă de acum 2-3 ani a murit o fetiță cu gripă complicată, pneumonie cu stafilococ, pentru că stafilococul ei era rezistent la toate antibioticele existente în spital. De ce? Pentru că primise antibiotice de-a lungul vieții pentru orice răceală. Ne-am uitat la ea cum moare”, a povestit medicul Mădălina Vasilache.