Vremea Romania, Arad -2°C

Stiri Arad

1 Martie | MĂRŢIŞOR. Cât timp trebuie purtat MĂRŢIŞORUL. Nu îl da jos mai devreme! Aduce GHINION

1 Martie | MĂRŢIŞOR. În vechime, pe data de 1 martie, mărţişorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor - fete şi băieţi deopotrivă. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Şnurul urma fie legat la mâna, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărţişorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să ne aducă noroc, fie era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele şi da-mi albeţele". 

1 Martie | MĂRŢIŞOR. Cât timp trebuie purtat MĂRŢIŞORUL. Nu îl da jos mai devreme! Aduce GHINION
Comentează 0

1 Martie | MĂRŢIŞOR. Unele legende populare spun că mărţişorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o moneda de argint. Moneda era asociată soarelui. Mărţişorul ajunge să fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui.

1 Martie | MĂRŢIŞOR. Poetul George Coşbuc, într-un studiu dedicat mărţişorului afirmă: "scopul purtării lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu ţine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi frumuseţe că a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet. Ţăranii pun copiilor mărţişoare că să fie curaţi că argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă că să nu le ardă soarele şi cine nu le poartă are să se ofilească."

Cu banul de la şnur se cumpărau vin roşu, pâine şi cas proaspăt pentru că purtătorii simbolului de primăvară să aibă faţă albă precum caşul şi rumenă precum vinul roşul.

1 Martie | MĂRŢIŞOR. Despre istoricul mărţişorului, Tudor Arghezi afirmă în volumul "Cu bastonul prin Bucureşti": ".La început, atunci când va fi fost acest început, mărţişorul nu era mărţişor şi poate că nici nu se chema, dar fetele şi nevestele, care ţineau la nevinovăţia obrazului încă înainte de acest început, au băgat de seama că vântul de primăvară le pătează pielea şi nu era nici un leac. Cărturăresele de pe vremuri, după care au venit cărturarii, făcând "farmece" şi făcând şi de dragoste, au învăţat fetele cu pistrui să-şi încingă grumazul cu un fir de mătase răsucit. Firul a fost atât de bun încât toate cucoanele din mahala şi centru ieşeau în martie cu firul la gât.

Vântul uşurel de martie, care împestriţă pleoapele, nasul şi bărbia, se numea mărţişor şi, că să fie luat răul în pripă, şnurul de mătase era pus la zintii de mart. Dacă mai spunem că firul era şi roşu, înţelegem că el ferea şi de vânt, dar şi de deochi."

1 Martie | MĂRŢIŞOR. Menţionăm că la geto-daci anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima luna a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara şi iarnă. Mărţişorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.

Astăzi, valoarea mărţişorului începe să fie dată doar de creaţia artistică. Se confecţionează din orice şi poate să semnifice orice, conform crestinortodox.ro

1 Martie - Mărţişor, tradiţii şi semnificaţie

1 Martie | MĂRŢIŞOR. 1 Martie a fost sărbătorit încă de acum 8.000 de ani, conform descoperirilor arheologice. Obiceiul este unul specific românesc, bărbaţii oferă doamnelor şi domnişoarelor apropiate mărţişoare, despre care se consideră că sunt aducătoare de fericire si noroc.

Mărţişoarele, simboluri ale norocului, sunt formate dintr-un şnur împletit roşu cu alb, pe care fetele şi femeile îl primeau la 1 martie şi îl purtau întreaga lună pentru a le aduce noroc.

În vechime, pe dată de 1 martie, mărțișorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor și tinerilor - fete și băieți deopotrivă. Șnurul de mărțișor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb și roșu, sau în alb și negru, reprezintă unitatea contrariilor: vara-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-întuneric. Șnurul era fie legat la mâna, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruință ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireșii, vin berzele sau rândunelele, scrie crestinortodox.ro. Mărțișorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, că să ne aducă noroc, fie era aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele și da-mi albetele". Unele legende populare spun că mărțișorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urcă cu oile la munte. 

1 Martie | MĂRŢIŞOR. Cu timpul, la acest șnur s-a adăugat o moneda de argint. Moneda era asociată soarelui. Mărțișorul ajunge să fie un simbol al focului și al luminii, deci și al soarelui.

La geto-daci anul nou începea la 1 martie, astfel, luna Martie era prima luna a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara și iarnă. Mărțișorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste și bucurie. Mărţişor, numele popular al lunii martie, are origine latină - Martius. În vechiul calendar roman, 1 martie era prima zi din an, în care se celebra Matronalia - serbările lui Marte - zeul forţelor naturii, al primăverii şi agriculturii, ocrotitor al câmpului şi turmelor.

La vechii traci, aceleaşi atribute le avea zeul Marsyas Silen, inventatorul fluierului, al cărui cult este legat de glia maternă şi de vegetaţie. Acestui zeu îi erau închinate sărbătorile primăverii şi ale fecundităţii naturii. 

1 Martie | MĂRŢIŞOR. Se pare că sărbătoarea romană a matronaliilor s-a suprapus în spaţiul românesc peste echivalentul local al acesteia, Baba Dochia, personaj tradiţional care îşi are originea în vechiul cult al Marii Mame.

Se spune că cel care poartă mărţişorul trebuie să-şi pună o dorinţă atunci cand leagă şnurul de floare sau de creanga înflorită de copac pentru a i se indeplini.

Primele mărţişoare găsite în spaţiul românesc datează de aproximativ 8.000 de ani. Cele găsite de arheologi erau alcătuite din pietre mici de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, care se pare că se purtau la gât, ca pe nişte coliere. Culoarea roşie semnifica focul, sângele şi soarele şi era atribuită femeii - deci vieţii. Albul, semnificând albul norilor şi limpezimea apelor era asociat cu înţelepciunea masculină. Şnurul mărţişorului semnifica tocmai împletirea inseparabilă a celor două principii, feminin şi masculin. 

Sursa: realitatea.net

Articole asemanatoare

Scrie un comentariu

trimite