-6°C
De la inovare la securitate energetică: arhitectura noului fond european explicată de Gheorghe Falcă
Europarlamentarul arădean Gheorghe Falcă a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul PNL, principalele elemente ale negocierilor europene privind viitorul Fond European pentru Competitivitate (ECF), instrumentul central prin care Uniunea Europeană intenționează să finanțeze investiții strategice în perioada 2028–2034. Potrivit Comisiei Europene, bugetul propus pentru acest fond se ridică la aproximativ 409 miliarde de euro.
Falcă a subliniat că ECF devine „principalul instrument european pentru investiții în tehnologii strategice, industrie, inovare și autonomie economică”. Din totalul de 409 miliarde euro, 175 miliarde sunt prevăzute pentru programul de cercetare și inovare Horizon Europe, iar 234 miliarde reprezintă componenta directă a fondului, destinată investițiilor industriale și tehnologice.
„Fondul European pentru Competitivitate este unul dintre cele mai importante instrumente propuse pentru viitorul buget european. Scopul lui este clar: să ajute Europa să rămână competitivă la nivel global prin investiții în industrie, inovare, tehnologii strategice, securitate economică și competențe. Fondul va susține domenii precum energia, digitalizarea, apărarea, sănătatea, industria curată sau infrastructura strategică”, a declarat Gheorghe Falcă.
Acesta a subliniat că filosofia fondului este una bazată pe performanță. „Acest fond pornește de la ideea de excelență și meritocrație. Finanțarea va merge către proiectele cele mai bune și cele mai competitive. Există însă și o dezbatere legitimă: uneori, state precum România pornesc cu mai puține avantaje în accesarea acestor fonduri. Dacă Europa vrea să aibă succes la nivel global, trebuie să învățăm să gândim mai european și să construim competitivitate împreună, nu în competiție între regiuni sau state”, a continuat europarlamentarul arădean.
În beneficiul României
Falcă a explicat că, în cadrul negocierilor din Comisia pentru Ocupare și Afaceri Sociale, a reușit să introducă prevederi esențiale pentru statele de coeziune, inclusiv România. „Am introdus ideea că regiunile mai puțin dezvoltate și țările de coeziune reprezintă un potențial industrial, uman și de competențe încă insuficient valorificat și că Fondul trebuie să contribuie la reducerea decalajelor de competitivitate dintre state și regiuni, inclusiv prin dezvoltarea competențelor, a locurilor de muncă de calitate și prin simplificarea accesului la finanțare”, a afirmat europarlamentarul.
Acesta a insistat asupra necesității unui echilibru geografic în distribuirea fondurilor. „Am insistat și asupra sprijinirii regiunilor mai puțin dezvoltate în construirea capacităților de inovare și competențe, pentru a combate decalajele de investiții și fenomenul de brain drain. Acest lucru este esențial pentru România”, a punctat Falcă.
Falcă a amintit și performanțele recente ale elevilor români, care au plasat România în top 10 mondial la competiții internaționale, argumentând că investițiile în competențe pot valorifica acest potențial.
Un alt element introdus în obiectivele fondului vizează investițiile în infrastructura strategică europeană, cu accent pe regiunile estice ale Uniunii.
„Vorbim despre infrastructură energetică, transport, digital, securitate, dar și infrastructură socială, educație, sănătate și formare profesională. Pentru România, acest lucru poate însemna investiții importante în conectivitate, securitate energetică și dezvoltare regională”, a explicat Falcă.
„În textul de compromis am obținut ca minimum 3% din anumite componente ale Fondului să fie dedicate dezvoltării competențelor legate direct de sectoarele strategice finanțate prin acest regulament”, a declarat acesta, subliniind că propunerea a fost susținută de Partidul Popular European și preluată de co-raportorul german.
„Europa nu poate vorbi despre competitivitate fără investiții serioase în oameni, în calificare și adaptarea forței de muncă la noile transformări industriale și tehnologice”, a adăugat Falcă.
