Proiecte de dezvoltare locală în comuna Hășmaș: de la apă și energie la tradiții și educație (FOTO)
Comuna Hășmaș trece printr-o perioadă de transformări. Într-o zonă rurală în care proiectele mari ajung greu, iar problemele istorice se adună în straturi, administrația locală condusă de primarul Cornel Popa a început să repare, una câte una, restanțe vechi de zeci de ani. De la infrastructură, educație, cultură, energie, până la intabularea unui sat întreg și implementarea unui program social de amploare, activitatea edilului constă într-o muncă intensă, uneori nevăzută, dar esențială pentru comunitate. Pentru mulți locuitori, aceste intervenții nu sunt doar proiecte administrative, ci schimbări care le afectează direct viața de zi cu zi.
Primarul vorbește deschis, cu un amestec de realism și implicare personală, despre proiectele în derulare. În spatele fiecărei lucrări se află o nevoie concretă sau o situație care nu mai putea fi amânată. Pentru el, administrația nu înseamnă doar hârtii și proceduri, ci oameni reali, cu nevoi reale, care așteaptă soluții. În multe cazuri, aceste soluții au venit după ani de blocaje, lipsă de fonduri sau indiferență administrativă.
Proiect transfrontalier finalizat: tradiții, cultură și infrastructură pentru evenimente
Încă de la început, primarul subliniază importanța proiectului Interreg finalizat la sfârșitul lunii martie, un demers care a adus beneficii culturale și logistice comunității.
„Vreau să vă spun că la sfârșitul lunii martie am reușit să finalizăm un proiect transfrontalier între comuna Hășmaș, care a fost partenerul principal, și o comună din Ungaria, aproape de Debrețin, comuna Hortobágy. Interreg 6 a fost programul de finanțare și proiectul nostru a fost dedicat culturii populare, tradițiilor, obiceiurilor în mediul rural. Am reușit, în urma finalizării proiectului să dotăm în comuna Hășmaș cu un cort pentru evenimente”, a declarat primarul Popa.
Cortul, cu o capacitate de aproximativ 200 de persoane, include și o scenă, mobilier și dotări care permit organizarea de evenimente diverse. Tot în cadrul proiectului au fost achiziționate căsuțe expoziționale și s-a realizat împrejmuirea terenului de fotbal al școlii, devenit spațiu central pentru activitățile comunității.
Costume populare și identitate culturală păstrată
Administrația a investit și în revitalizarea tradițiilor locale.
„Prin proiect am reușit să cumpărăm pentru ansamblu de dansuri Codrenii Hășmașului 32 de costume populare, 16 pentru copiii de la grădiniță și clasele I-VIII și încă 16 costume pentru tinerii comunei Hășmaș. Toate sunt făcute după modele vechi ale comunei Hășmaș”, susține Cornel Popa.
Proiectul a inclus și evenimente comune derulate cu partenerii din Ungaria.
„Am văzut turme de vaci sura de stepe, am văzut herghelii de cai, turme de oi și capre cu păstori. Am rămas plăcut impresionați de ceea ce au reușit să conserve partenerii maghiari”, povestește Cornel Popa.
Educație modernizată
Primarul ne-a prezentat pe scurt și situația unităților de învățământ din comună.
„Despre Școala Gimnazială Hășmaș pot să vă spun că am reușit să o reabilităm și să o modernizăm printr-un proiect guvernamental PNDL-2. [...] Școala a primit o față nouă, a fost dotată cu mobilier, echipamente, materiale didactice și recent prin PNRR am reușit să asigurăm și dotarea cu aparatură digitală, calculatoare, imprimante, table interactive”, a spus Popa. Cei 110 copii care învață acolo beneficiază zilnic de o masă caldă. „Trebuie să recunoaștem că mai sunt multe familii din păcate la limita sărăciei și atunci această masă caldă suplinește multe nevoi. Nu pot să nu spun că se și vede atunci când vorbim de prezența copiilor la ore”, ne-a mărturisit primarul. Mai trebuie spus că transportul elevilor este asigurat cu un microbuz electric, iar în caz de defecțiune există și un microbuz de rezervă.
Investiții prin PNRR: primărie modernizată și eficiență energetică
Primăria Hășmaș a trecut printr-un proces amplu de renovare energetică, perioadă în care administrația locală și-a desfășurat activitatea în altă parte. „Clădirea a fost renovată, modernizată cap-coadă. Am pus foarte mult accent pe sistemul de eficiență energetică. Avem acum o izolație foarte bună, sistem de furnizare surplus de energie electrică cu panouri solare, apă caldă la toalete și la bucătărie. Am reușit să facem și dotările cu mobilier. Totul este nou”, a declarat Cornel Popa.
La Căminul Cultural lucrările se află în faza finală, iar Planul Urbanistic General este în etapa de avizare.
Extinderea rețelei de apă: investiția majoră a comunității
Unul dintre cele mai importante și scumpe proiecte este extinderea alimentării cu apă în satele Botfei, Agrișul Mic, de la aceeași gospodărie de apă, și Urvișu de Beliu. Aceste investiții se derulează în cadrul Programului „Anghel Saligny”.
„Prin două gospodării de apă vrem să aducem apă și civilizație în încă trei sate din comună. Valoarea este destul de mare, aproape 8 milioane de lei. Prin Programul «Anghel Saligny» primim 7,5 milioane, iar comuna finanțează proiectul cu 350.000 de lei […] au fost introduse rețelele în toate cele trei sate […] vor fi 124 de branșamente în Agrișu Mic și Botfei și încă 58 în Urvișu de Beliu. Ceea ce este foarte important este că gospodăriile de apă de care vorbeam vor furniza apă din comuna noastră [...] Am vrut să oferim oamenilor apă de calitate”, spune primarul Popa.
Autonomie energetică: parc fotovoltaic pentru iluminatul public și instituții
Primarul a prezentat și un proiect ce constă în realizarea unui parc fotovoltaic pentru autonomie energetică. Va fi amplasat la limita dintre Agrișu Mic și Comănești, cu o putere de 0,06 Mw.
„Încercăm să folosim energia de la soare și să ne asigurăm independența energetică pentru iluminatul stradal în satele comunei, unde avem 400 de becuri de tip led. În afară de iluminatul stradal, toate instituțiile publice vor avea asigurată energia de la acel parc. Vorbesc de Primărie, cămine culturale, școli și dispensarul uman. Parcul este acum în faza de organizare a licitației pentru constructori. Ca valoare, cheltuielile eligibile sunt de 350.000 lei, iar totalul este de 567.700 lei”, a declarat primarul Popa.
Nu trebuie uitat nici faptul că proiectul care constă în amplasarea unor stații de încărcare pentru mașini electrice a intrat pe ultima sută de metri.
Reabilitarea iluminatului public și sistem de telegestiune
Un alt proiect major vizează modernizarea iluminatului stradal. „O altă investiție care va demara câte curând se referă la reabilitarea sistemului de iluminat public și sistemul de telegestiune […] proiectul are aproape un milion de lei, 990.000 lei, cu finanțare integrală de la stat”, afirmă Cornel Popa. Primarul explică utilitatea sistemului: „Acest sistem de telegestiune care ne permite în timp real în fața calculatorului să identificăm orice problemă îm sistem și să intervenim prompt.”
Drumuri agricole, colaborare cu Apele Române și lucrări pentru comunitate
Administrația continuă de asemenea și lucrările punctuale cerute de oameni. „Vom continua reabilitarea drumurilor agricole, pentru că dacă drumurile agricole sunt lăsate în paragină oamenii renunță să-și mai cultive pământurile”, mărturisește Popa, care vorbește și despre colaborarea cu Apele Române: „Avem o colaborare bună. Noi vom asigura combustibilul pentru un buldoexcavator care face regularizarea și decolmatarea celor patru văi.”
Respect pentru eroi și lucrări care urmează să fie finalizate
Primarul anunță de asemenea și continuarea proiectelor dedicate memoriei eroilor. „Vrem să ridicăm și monumentul închinat pentru eroii din Al Doilea Război Mondial. […] avem obligație să menținem conștiința acestor oameni”, afirmă Popa.
De menționat că în această vară se finalizează și lucrările la curtea școlii. „Curtea să va asfalta, se vor crea locuri de parcare […] și se va realiza împrejmuirea pentru școala gimnazială și grădiniță”, a continuat primarul, care a precizat că după finalizarea lucrărilor la Căminul Cultural urmează și amenajarea curții Primăriei.
Dispensarul uman: o terasă improvizată care devine spațiu civilizat
O altă intervenție vizează dispensarul uman din Hășmaș, un punct vital pentru comunitate. Terasa actuală, construită din materiale improvizate, nu mai face față fluxului de pacienți. Primarul explică situația direct, fără cosmetizări. „Una dintre lucrările pe crae urmează să le facem va fi cea de refacere a terasei de la dispensarul uman. Acoperișul a fost din plastic și vrem să refacem această structură, pentru că, mai ales când e aglomerație la doamna doctor Țigănaș, care este medicul nostru de familie, oamenii stau afară și atunci acea terasă e folosită de mulți pacienți”, a spus primarul.
Pentru mulți localnici, dispensarul este singurul loc unde pot primi îngrijiri medicale rapide. În zilele aglomerate, oamenii așteaptă afară, în ploaie, în soare sau în frig. Noua terasă va oferi un spațiu protejat, civilizat, adaptat nevoilor reale ale comunității. Este o lucrare mică în aparență, dar cu impact mare pentru cei care depind de acest serviciu. În plus, modernizarea spațiului medical transmite un mesaj clar: sănătatea oamenilor contează, iar condițiile în care sunt tratați trebuie să fie decente.
Clit - satul uitat de cadastru timp de aproape un secol
Una dintre cele mai ample intervenții realizate de administrația locală este intabularea caselor și anexelor gospodărești din satul Clit. Situația este aproape incredibilă: satul nu a avut niciodată cărți funciare. Primarul explică originea problemei, cu un amestec de uimire și determinare. „O altă lucrare foarte importantă pentru locuitorii din satul Clit este intabularea caselor și anexelor gospodărești. Acest sat din păcate nu are cărți funciare. Procesul de emitere a cărților funciare s-a terminat în jurul anilor 1928 - 1930 și imobilele din Clit au rămas neintabulate. Atunci am considerat că e obligatoriu să îi ajutăm pe oameni. O parte din fondurile necesare le-am asigurat din bugetul local și o parte, 30%, de la Ministerul Agricultorii prin OCPI”, a spus Cornel Popa.
Pentru locuitori, lipsa cărților funciare a însemnat imposibilitatea de a vinde, moșteni, moderniza sau accesa programe de sprijin. Practic, satul a fost blocat administrativ timp de aproape un secol. Primarul spune că lucrarea este finalizată și urmează depunerea documentației la OCPI. „Nici măcar casele nu au CF și nici anexele. Acum lucrarea este”, a precizat edilul.
Procesul a fost gândit astfel încât oamenii să poată obține ulterior și terenurile aferente gospodăriilor. „Le-am explicat și oamenilor că legea permite ca să imediat după ce devin proprietari pe clădiri, case și anexe putem introduce cerere și pe terenul de sub clădiri și terenul curții și grădinii. Atunci când am făcut măsurătorile pentru case, pentru fiecare familie în parte s-au măsurat și grădinile, și curțile”, a spus Cornel Popa.
Pentru primar, această lucrare are și o componentă emoțională. „Sincer mă bucur pentru că am reușit să îi ajutăm pe oamenii din satul meu. Le-am promis la oameni și m-am ținut de cuvânt. Chiar dacă satul are 35 de numere și populație sub 70 de locuitori”, a spus Popa.
În paralel, administrația a intabulat și clădirile publice, pentru a clarifica situația juridică a infrastructurii locale. „Am intabulat și clădirile instituțiilor publice, școala, biserica, străzile, drumul comunal. Deci știm că există un proprietar pentru fiecare”, a punctat primarul.
Drumuri spre cimitire: obligație legală și respect pentru comunitate
O altă categorie de lucrări vizează drumurile care duc spre cimitirele din satele comunei. În unele zone, accesul era dificil, iar administrația locală are obligația legală de a asigura infrastructura necesară. Primarul explică situația cu accent pe responsabilitatea față de comunitate. „O altă lucrare tot de interes pentru comunitate se referă la refacerea drumurilor de acces spre cimitire. Și vorbesc aici despre satele Botfei, Urvișu de Beliu și Clit. Unde este nevoie de reparații pe aceste drumuri care duc la cimitire. Cimitirul din Botfei este pe un teren care aparține domeniului public al comunei și avem obligația legală să asigurăm accesul la cimitir. Dincolo venim cu ajutor pentru cele două comunități”, a spus primarul.
Programul SCI‑2000: sprijin pentru 200 de persoane vulnerabile
Primarul anunță și un proiect social de amploare, derulat prin Ministerul Muncii, în parteneriat cu mai multe comune din județ. Programul SCI‑2000, Sistem Comunitar Integrat, va sprijini 200 de persoane aflate în situații de risc din Hășmaș. „Un proiect foarte important la care avem calitatea de partener cu AJPIS, prin Ministerul Muncii, constă în acordarea de ajutor pentru 200 de persoane vulnerabile. Este un program, SCI-2000, care se derulează la nivelul întregii țări. Beneficiarii vor fi comunitățile din două mii de comune ale României. Comuna Hășmaș, alături de încă vreo zece comune din județul Arad este partener în cadrul acestui program”, a ținut să precizeze primarul. Valoarea totală alocată comunei este semnificativă. „Pot să spun că este vorba despre un sprijin, o susținere financiară pentru 200 de persoane din Comuna Hășmaș aflate în situații de risc […] Ca valoare, suma repartizată comunei noastre este de 350.000 de euro sau 1.762.000 de lei”, a precizat edilul. Programul include două tipuri de pachete: renovări și sprijin alimentar.
Case renovate pentru familiile vulnerabile
Primarul explică în detaliu componenta de renovare a locuințelor. „Se vor realiza pachete de sprijin pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire. Avem în vedere să-i ajutăm oamenii să-și refacă casele, camerele de locuit. Vom reabilita reabilitare o casă în localitatea Urvișu de Beliu. Aparține unei familii necăjite, formată din tată și trei copii”, a precizat Popa. Este vorba despre familia Șimăndan, pentru care administrația intervenise și în trecut. „Printr-un alt program am reușit să le facem casa, acum vreo 15 ani, cu fundația ADRA, fundația care ține de Biserica Adventistă. Am reușit să le facem o casă nouă, cu două camere. Acum casa veche o vom demola și vom lipi alte camere de casa pe care am făcut-o”, a mai spus primarul.
Pe lângă această casă, vor fi realizate alte lucrări. „În afară de această casă, vom face încă 14 camere la anumite familii aflate în situații de risc, în care locuiesc copii. Vom lua o de la zero, câte o cameră cameră de locuit în care chiar dorm sau învață copiii. Vom reabilita câte o cameră, o vom amenaja corespunzător, inclusiv sistem de încălzire, pereți zugrăviți, mobilier, pentru ca acești copii să aibă condiții bune”, a spus edilul.
Pachete alimentare pentru familiile cu copii
Programul prevede și sprijin alimentar lunar pentru familiile vulnerabile. „Atunci al doilea pachet se referă la sprijin alimentar pentru aceste familii vulnerabile cu copiii de vârstă școlară. Lunar le vom cumpăra pachete alimentare, care vin să suplinească Programul Masă Sănătoasă. Ca valoare, vorbim de 248.000 de lei pentru alimente și 500.000 de lei pentru renovare camere și casă”, a punctat primarul.
Echipa comunitară integrată și sediul de la Urvișu de Beliu
Programul include și finanțarea echipei care va implementa proiectul. „Al doilea pachet se referă la sume destinate echipei de implementare a programului. Echipa ECI, echipa comunitară integrată. Va fi un kit pentru activitatea profesională, un mediator școlar, un asistent medical comunitar și un asistent social. Toți trei vor lucra într-o echipă și vor implementa acest proiect”, a spus edilul. Sediul echipei va fi în fosta școală primară din Urvișu de Beliu. „Fiecare membru din această echipă de trei va avea o sală în care își va desfășura programul”, a mai spus primarul.
Edilul explică și motivul alegerii acestei clădiri. „N-am vrut să lăsăm școala aceea să se prăpădească. Avem buget pentru modernizarea și dotarea spațiilor, a celor trei încăperi. Va fi un program destul de greu. Rezultatele ne dau speranță însă. Mulți știu că e greu când e vorba de social și fug de astfel de proiecte, pentru că e mai ușor să faci altceva decât să faci protecție socială, dar noi nu putem fi indiferenți față de oameni”, a încheiat Cornel Popa.




















