De la 2 august 2026 vor începe să se aplice noi cerințe de transparență, peste o treime dintre angajații români folosesc deja AI săptămânal, iar reprezentanții Băncii Naționale avertizează că beneficiile economice nu vor apărea automat.
 

Reguli noi pentru conținutul și sistemele bazate pe AI

Comisia Europeană a publicat orientările privind obligațiile de transparență prevăzute de Regulamentul european privind inteligența artificială.

Aceste obligații încep să se aplice din 2 august 2026 și urmăresc ca utilizatorii să poată recunoaște mai ușor situațiile în care interacționează cu un sistem AI sau întâlnesc conținut generat ori modificat artificial.

Furnizorii vor trebui să conceapă sistemele astfel încât utilizatorul să fie informat atunci când comunică direct cu un program bazat pe inteligență artificială, precum un chatbot.

Conținutul sintetic va trebui să includă, în anumite situații, marcaje care pot fi citite automat. Măsura are rolul de a ajuta la identificarea imaginilor, înregistrărilor audio, materialelor video sau textelor generate și modificate cu AI.

Vor exista obligații de informare și pentru materialele de tip deepfake, sistemele de recunoaștere a emoțiilor, clasificarea biometrică și anumite texte generate cu AI despre subiecte de interes public, atunci când acestea nu au trecut printr-un proces de verificare umană sau control editorial.

Editările obișnuite, precum verificarea ortografică și gramaticală, sunt prezentate de Comisia Europeană printre exemplele pentru care pot exista excepții.

Ce trebuie să schimbe firmele și publicațiile

Pentru companii, instituții, platforme online și publicații, folosirea inteligenței artificiale nu mai poate rămâne doar o decizie internă legată de eficiență.

Organizațiile vor trebui să analizeze unde utilizează sisteme AI, ce informații sunt oferite utilizatorilor și în ce situații conținutul generat artificial trebuie marcat.

O firmă care folosește un chatbot pentru relația cu clienții trebuie să informeze persoanele că interacționează cu un sistem automat. O publicație care distribuie conținut generat cu AI despre teme de interes public trebuie să verifice dacă intră sub incidența obligațiilor de transparență.

Pentru sistemele introduse pe piață înainte de luna august, obligațiile tehnice privind marcarea și detectarea conținutului vor trebui respectate începând cu 2 decembrie 2026.

Peste o treime dintre angajații români folosesc AI săptămânal

Inteligența artificială este deja prezentă în activitatea profesională a unui număr important de români.

Potrivit unui studiu realizat de SD Worx, 35% dintre angajații din România folosesc inteligența artificială cel puțin o dată pe săptămână pentru sarcini legate de serviciu.

Procentul este mai mare decât media europeană de 29%. În același timp, 37% dintre angajații români afirmă că folosesc AI tot mai frecvent în activitatea zilnică.

Managerii adoptă tehnologia într-un ritm mai rapid. Aproximativ 41% dintre persoanele cu funcții de conducere declară că utilizează AI din ce în ce mai des, comparativ cu 26% dintre angajații fără funcții de conducere.

Instrumentele sunt folosite pentru redactarea mesajelor, analizarea documentelor, generarea de idei, rezumarea informațiilor și automatizarea sarcinilor repetitive.
 

Învață să folosești mai eficient inteligența artificială!
 

Utilizatorii spun că lucrează mai eficient

Dintre angajații români care folosesc deja AI, 68% consideră că tehnologia îi ajută să lucreze mai eficient.

Sprijinul oferit de companii nu ține însă pasul cu adopția. Doar 52% dintre utilizatori afirmă că angajatorul le oferă suficientă susținere pentru dezvoltarea competențelor necesare.

Această diferență poate crea probleme în organizațiile în care angajații folosesc instrumente AI fără reguli interne, instruire sau proceduri de verificare.

Răspunsurile generate pot conține informații greșite, iar documentele introduse în platforme externe pot conține date personale, informații comerciale sau materiale confidențiale.

Companiile au nevoie de reguli care să stabilească ce instrumente pot fi folosite, ce tipuri de informații nu trebuie încărcate și cine răspunde pentru verificarea rezultatului final.

Angajații vor să înțeleagă cum ajunge AI la rezultate

Studiul mai arată că 70% dintre angajații din România consideră că sistemele AI ar trebui să explice clar modul în care ajung la anumite rezultate. Media europeană este de 64%.

Necesitatea explicațiilor devine importantă în domenii în care rezultatele generate automat pot influența recrutarea, evaluarea angajaților, accesul la servicii sau luarea unor decizii administrative.

Începând din februarie 2025, organizațiile din Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri pentru ca persoanele care folosesc sau administrează sisteme AI în numele lor să aibă un nivel adecvat de pregătire.

Angajații nu trebuie să devină specialiști tehnici. Ei trebuie să înțeleagă limitele instrumentelor, să poată recunoaște riscurile și să știe când o informație necesită verificare umană.

Teama privind dispariția unor sarcini rămâne prezentă

Aproximativ 30% dintre angajații români sunt îngrijorați că inteligența artificială ar putea face inutile o parte importantă dintre sarcinile lor.

Procentul ajunge la 38% în rândul persoanelor care folosesc deja AI. Contactul direct cu tehnologia îi ajută pe angajați să observe atât beneficiile, cât și capacitatea acesteia de a prelua activități repetitive.

Totuși, 69% dintre respondenții români consideră că inteligența artificială nu poate înlocui calitățile umane.

Cei mai mulți nu anticipează o înlocuire completă a angajaților, fiind mai probabilă o reorganizare a responsabilităților și o colaborare mai strânsă între oameni și sistemele automate.

BNR: beneficiile economice nu vor apărea automat

Inteligența artificială a intrat și în analiza economică realizată la nivelul Băncii Naționale a României.

Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, arată într-o analiză despre AI și noua eră a competitivității că efectele tehnologiei asupra economiei pot fi profunde, însă vor apărea cu întârziere și nu vor fi distribuite în mod egal.

Simpla achiziție a unui instrument bazat pe inteligență artificială nu garantează creșterea productivității.

Pentru rezultate reale, companiile trebuie să investească, să își reorganizeze procesele, să dezvolte noi competențe și să integreze tehnologia în activitatea curentă.

Multe firme se află încă în faza inițială a adopției. Ele testează instrumente AI, însă nu și-au modificat suficient modul de lucru pentru ca beneficiile să devină vizibile în rezultatele economice.

Organizațiile care adaugă AI peste procese vechi, fără să le adapteze, pot ajunge să plătească pentru tehnologie fără să obțină eficiența așteptată.
 

Învață să folosești mai eficient inteligența artificială!
 

Inteligența artificială poate schimba și activitatea băncilor centrale

Potrivit analizei, AI poate ajuta băncile centrale să proceseze volume mari de date, să estimeze mai rapid activitatea economică și inflația sau să extragă informații din presă, rapoarte și alte surse textuale.

Aceste sisteme pot completa statisticile și indicatorii tradiționali, oferind o imagine mai rapidă asupra economiei.

Modelele automate nu înlocuiesc însă analiza economică și judecata specialiștilor. Rezultatele depind de calitatea datelor, de ipotezele folosite și de capacitatea oamenilor de a interpreta corect informațiile.

Ce înseamnă schimbările pentru România

Evoluțiile recente arată că România intră într-o etapă mai concretă a utilizării inteligenței artificiale.

Tehnologia este deja folosită la locul de muncă, noile reguli europene impun mai multă transparență, iar discuția economică se mută către productivitate, investiții și competitivitate.

Pentru firmele și instituțiile din Arad, aceste schimbări nu rămân la nivel teoretic. Angajații utilizează deja aplicații AI, clienții pot interacționa cu sisteme automate, iar organizațiile trebuie să stabilească reguli privind verificarea informațiilor și protejarea datelor.

Inteligența artificială nu mai reprezintă doar un subiect tehnologic. Devine o problemă de organizare, pregătire profesională, responsabilitate și competitivitate economică.