„Precizez dintru început plăcuta surpriză de  a descoperi o bogată bibliografie despre manipulare și știri false, fie că este vorba de lucrări originale/traduceri din limbile franceză și engleză, apărute la edituri importante din București, Iași, Cluj Napoca, Sibiu, Pitești.   Considerăm manipularea în presa românească o temă de actualitate și de real interes nu numai pentru manipulatori/manipulați, ci și pentru publicul larg, interesat de informații și adevăr. Dar adesea, cititorul este derutat de implantarea deliberată nu numai a unor idei și opinii, adeseori surprinzătoare, ci și de inducerea unui mod de gândire, în esență partizan. De aceea apreciem apariția unor cărți, care abordează manipularea/fake news, în plan teoretic și dar și practic, precum și a unor studii de jurnalism, care se referă la subiectul în discuție, din perspectiva psihologiei și sociologiei”, se arată în expunerea realizată de prof. univ. dr. Lizica Mihuț. În continuare, aceasta a vorbit despre manipulare, fake-news, deepfake prin prisma  DEX-ului, dar și a cititorilor. „Precizăm că manipularea a  ajuns să constituie o obsesie pentru cititor, obsesie justificată, ca urmare a unei largi prezențe în mass-media. Se întâmplă adesea ca manipularea să fie justificată prin lipsa de profesionalism, uitându-se în mod deliberat că aceasta înseamnă DEZINFORMARE, INFLUENȚARE, PERSUASIUNE, PROPAGANDĂ, INTOXICARE. Manipularea constituie o influențare ascunsă, prin mistificarea/răstălmăcirea adevărului, prin minciună, prin ascunderea/mascarea  intereselor manipulatorului și adeseori, în detrimentul victimei, având chiar o influență negativă asupra acesteia. Trebuie să facem disocierea între MANIPULARE și PERSUASIUNE, care reprezintă arta de a convinge prin argumente logice și emoționale, având o influență pozitivă asupra cititorului și benefică atât asupra acestuia cât și a autorului, intenția fiind de a se respecta adevărul.  FAKE NEWS sunt știri false, care produc dezinformare în mod intenționat prin răspândirea informațiilor neadevărate prin titluri senzaționale, incorecte și nu numai, cu beneficii pentru publicitate.  Fake News-uri sunt prezente în mass-media, dar și pe platforme social media, pe afișe, pe panouri publicitare, îngemănând adesea conținutul autentic cu informații sau poze false.  

DEEPFAKE constituie o «manipulare digitală a unei înregistrări video, audio sau a unei imagini», cu ajutorul inteligenței artificiale sau prin alte mijloace, având un  puternic impact vizual și emoțional”, a punctat prof. univ. dr. Lizica Mihuț.       

Presa văzută prin ochi de primar...

În continuare, Călin Bibarț a fost invitat să spună câteva cuvinte, astfel încât ziariștii prezenți au avut posibilitatea să afle cum este văzută presa prin ochii unui primar. „Aș spune, și nu doar eu, că presa românească nu e complet compromisă. Pe de altă parte, din păcate, nici complet credibilă. Ca să fim corecți. Și a ajuns să fie un teren de luptă, jurnaliștii responsabili, propaganda politică și o realitate pe care nu trebuie să ocolim, să ne mințim supraviețuirea financiară. De aici au venit celelalte probleme. Nu avem o lipsă de jurnaliști buni. Ei încă există. Dar dependența financiară face să fie dependență de publicitate. De multe ori pe publicitate sigură, cea cu statul. Dacă nu e doar cea cu statul, ci cealaltă comercială, te aduce în cealaltă parte, că ești într-un cerc. Te aduce în, să spunem, competiția pentru audiență. Competiția pentru audiență favorizează, vrem, nu vrem, senzaționalul și breaking news-ul. Și uite așa, ne învârtim în cercul ăsta. Apoi, tot în acești câțiva zeci de ani, vedem, în special la televizor, o suită de plărelologi, de serviciu”, a afirmat printre altele Bibarț. Mai trebuie spus că edilul se declară împotriva suprareglementării, care poate aluneca foarte ușor înspre cenzură.

... și prin ochii unui profesor

Prof. dr. Diana Achim, directorul Colegiului Național „Moise Nicoară” a ținut să precizeze că a avut astăzi o oră în care le-a vorbit elevilor de clasa a IX-a despre presă și libertatea de exprimare. „Libertatea este cel mai important drept pe care l-a câștigat România după Revoluție, iar această libertate implică critica dură. Le-am spus și elevilor mei că merită să mori pentru libertatea cuvântului. Cred că trebuie să fii ușor agresiv ca să stimulezi pe cel care și-a asumat o funcție publică, pentru că trebuie să fii vocea celor care poate nu au ocazia să se exprime”, afirmă prof. dr. Diana Achim.

O posibilă soluție

Fosta noastră colegă Georgiana Țentea, cea care a găzduit dezbaterea la Grădinița Căsuța Copilăriei, a venit cu o posibilă soluție care este de natură să ducă la combaterea fenomenelor de manipulare, fake-news și deepfake: „Cititorii trebuie să verifice conținutul articolului prin apelare la surse auxiliare autorizate sau la experți în domeniu sau prin alte mijloace, spre a nu se lăsa manipulați și spre a veghea continuu asupra onestității informației.”

La final, având în vedere că ne aflăm în perioada în care sărbătorim venirea primăverii, copii de la grădiniță au oferit tuturor celor prezenți câte un mărțișor, iar doamnelor și câte un buchet de flori.