Vremea Romania, Arad -6°C

Stiri Arad

O sută de ani de la sacrificiul lui Ioan Istrate, precum și a multor români din satele arădene

Sărbătoarea  Înălţării Domnului a fost proclamată  Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, au fost omagiați eroii satului românesc din Parohia Ortodoxă Cintei, care au avut curajul de a mărturisi și de a se încredința iubirii lui Dumnezeu.

O sută de ani de la sacrificiul lui Ioan Istrate, precum și a multor români din satele arădene
Comentează 0

Pe 21 aprilie s-a împlinit și numărul celor 100 de ani de la moartea românului Ioan Istrate din Cintei, a familiei Jurjuț Pascu din Nădab, a lui Nicoale Precupa, a românilor din Pietriș și Chereluș etc. În lupta pentru cauza naționalǎ au murit numeroși oameni nevinovați, chiar din localitățile Cintei și Nădab, a subliniat Părintele paroh Nicu Breda în cuvântul său de la slujba de pomenire. Copiii de la Școala Gimnazială din Cintei au prezentat un program artistic de cântece patriotice. Reprezentanții Primăriei Zărand au depus coroane de flori la mormântul eroilor din Cintei, din cele două războaie mondiale.

Tratament abuziv

Exemplele oferite sunt numeroase și întâmplate în marea majoritate a comunelor din județul Arad potrivit Arhivelor Naționale. Un document deosebit de important pentru starea lucrurilor este petiția din 27 februarie 1919 adresata de vrednicul Episcop Ignatie Papp comisarului guvernamental Varjassy Lajos, în care este prezentat tratamentul abuziv aplicat învățătorilor și preoților români arădeni de către o parte a armatei maghiare (fond Prefectura Județului Arad, Actele comitelui suprem, document 329/1919, f. 1). Despre „surghinul preoției” a scris și venerabilul episcop Roman Ciorogariu în lucrarea sa Zile Trăite (p. 205). Primul sentiment al citirii paginilor episcopului Ciorogariu este că ți se taie respirația.  Tabloul sumbru al evenimentelor din lunile martie-mai 2019 cuprinde scene cu români ortodocși care mai întâi au fost puși sǎ își sape propria groapǎ, iar apoi au fost împușcați pe marginea ei (Zile Trăite, pp. 206-214; pp.220 și urm). Evenimentele petrecute dupǎ Unire pânǎ în toamna anului 1919, în Arad și în întregul comitat, au reprezentat de fapt zbaterile unui imperiu muribund care se pregǎtea sǎ iasǎ de pe scena europeanǎ.  

Uciși de bandele „revoluționare”

Gardistul român Nicolae Precupa și-a pierdut viața la Ghioroc. Victima era tatǎl a doi copiii, al treilea urmând sǎ se nascǎ. Având în vedere situația familiarǎ grea a românului ucis, comandantul Gărzii Naționale din Ghioroc a cerut autorităților românești din Arad, ca acest martir al românilor, sǎ fie înmormântat pe cheltuiala statului (A.N.I.C., fond Consiliul Național Român Comitatens Arad, dosar 118/1919, f.1.). Tot acum și-au pierdut viața Ignat Ungureanu din Otlaca (Grăniceri), Gheorghe Ioanovici și Ioan Ioanovici. La Nădab, la ieșire spre Cintei, a pierit aproape întreaga familie Jurjuț. Au murit secerați de gloanțe capul familiei Jurjuț Pascu, soția acestuia Iuliana și cei doi copiii ai lor Valeriu de 8 ani și Ioan de 10 ani. A scăpat ca prin minune de moarte fiul cel mare al acestei familii, Aurel, în vârstă de 12 ani. Și-a pierdut viața atunci și Floarea Cosma din Nădab. Un erou al satului românesc a fost și Ioan Istrate din Cintei, care a fost martirizat pentru credința lui ortodoxă și pentru atașamentul său față de românism. Moartea sa eroică a avut loc în a doua zi a Sfintelor Paști din anul 1919. Românul Ioan Istrate a fost scos din Cintei, obligat să își sape propria groapă și apoi împușcat fără milă. În Petriș au fost uciși 24 de oameni care se întorceau de la o înmormântare ortodoxă. Aceștia au fost puși să își sape gropile apoi au fost omorâți. La Chereluș au fost uciși de bandele „revoluționare” protopopul Augustin Târziu și localnicii Nicolae Țucudean, Teodor Herlo, Pavel Tarce și Gheorghe Burca, fii ai Bisericii Ortodoxe. Jertfa lor este icoană vie, dar și un exemplu de urmat pentru noi cei care evocăm Anul omagial al satului românesc în Patriarhia Română, continuitate de suflet a omagierii Centenarului Marii Unirii. Aceste omagieri ne cheamă să fim fideli patrimoniului spiritual și cultural primit de la strămoșii noștri, dar și capabili de a adapta acest patrimoniu la noile exigențe de astăzi. Vom vedea întrupat și asumat în contemporaneitate acest patrimoniu numai dacă îl vom iubi cu adevărat,  potrivit ideii  Ubi amor, ibi oculus, acolo unde este iubire este și  capacitatea de a vedea.

 Arhim. Teofan Mada, vicar eparhial

 

Articole asemanatoare


Scrie un comentariu

trimite

Inchide