Moda în agricultură: trei culturi clasice versus trei culturi de nișă

scris de ARQ • 21 Sep 2017 • 0 Comentarii

Când vorbim despre economia românească, nu putem să nu ne gândim la agricultură. Ea este un pilon principal al Produsului Intern Brut. Ca orice alt sector, agricultura este susceptibilă timpurilor și nevoilor cumpărătorilor. În continuare vă prezentăm o comparație între trei culturi clasice și trei culturi care au ajuns la modă în ultimii ani.

Culturi clasice

Unele culturi din România s-au demonstrat extrem de profitabile de-a lungul anilor și își mențin pozițiile de lider pe piața agricolă.

Rapița

Rapița este fără dubiu, una dintre cele mai răspândite culturi din România. Este o cultură ce se practică pe suprafețe întinse. Potrivit unui studiu Kleffmann, suprafața cultivată cu rapiță a ajuns la 767.000 hectare în 2017. Agricultorii au numeroase motive pentru a opta pentru cultura de rapiță. Înainte de toate, este profitabilă. Profitul brut obținut din rapiță poate depăși 46%. Mai mult decât atât, întrebuințările acesteia sunt numeroase, de la ulei pentru industria alimentară, la biocombustibil, până la producția de miere.

Cu toate acestea, în momentul în care decid să cultive rapiță, fermierii trebuie să aibă în vedere numeroase aspecte: solul, momentul semănatului, fertilizarea, tipul de sămânță de rapiță ales și alte elemente care asigură o cultură bogată.

Porumbul

De la industria alimentară, la furaje sau biogaz, fermierii pot scoate mult profit de pe urma unei culturi de porumb. Este o cultură ușor de gestionat, comparând cu rapița, deoarece plantele nu trebuie să treacă peste anotimpul geros.

Profitul obținut din această cultură depinde de suprafața arabilă, de cheltuielile directe și cele de exploatare și de lucrările manuale deservite de utilaje. De asemenea, este foarte important ca sămânța să fie adecvată tipului de tehnologie aplicată. Există producători precum DEKALB, care inovează genetica în vederea obținerii hibrizi de porumb adecvați pentru toate condițiile de cultivare. Fermierii care cultivă porumb pot obține un profit brut de până la 40%.

Floarea soarelui

Floarea soarelui este o cultură răspândită atât în România, cât și peste hotare datorită cererii ridicate de ulei de floarea soarelui. Este folosită în alimentația omului și a animalelor și are utilizări energetice și industriale. Bine cultivată, floarea soarelui poate aduce un profit de până la 43%.

Culturi de nișă

Pentru a obține profit, agricultorii se văd nevoiți să țină pasul cu cerințele de consum și să atace nișe ce se promit profitabile.

Goji

Plantele de goji sunt o cultură putin extinsă în România, dar care capătă tot mai multă notorietate printre fermieri. Aceștia aleg să planteze goji deoarece sunt plante bogate în fructe, cu un număr nu foarte mare de plante se poate obține o cultură bogată. De asemenea, plantele se pot folosi în totalitate: fructele se vând deshidratate, frunzele sunt folosite pentru ceai, iar semințele pentru ulei. De asemenea, din fructele de goji se poate face și miere.

Afine

Afinul este la modă în ultima vreme, intrând în rândul alimentelor sănătoase, ceea ce îl face ușor de valorificat de către fermieri. De asemenea, fructele afinului rezistă la bine la recoltare și transport.

Coacăze

Coacăzele sunt la mare căutare datorită propietăților benefice sănătății. Acestea sunt foarte bogate în vitamina C, având de 3-4 ori mai mult decât portocalele sau lămâile. Coacăzele pot fi consumate proaspete, congelate sau sub formă de dulceață, sirop, gem, compot, suc sau vin. O plantație de coacăze poate fi productivă până la 15 ani.

Chiar dacă aceste culturi au început să își facă tot mai mult loc în agricultura românească, servind nevoi gastronomice și legate de sănătate, plantații precum porumbul și rapița rămân esențiale activității țării noastre, datorită cultivării intense pe suprafețe extinse și numeroaselor întrebuințări industriale.