Vremea Romania, Arad -6°C

Stiri Arad

Klaus Iohannis: „Un stat independent este supus unei agresiuni barbare” - Mesaj de Ziua Independenței Naționale a României

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis marți, 10 mai 2022, un mesaj cu prilejul Zilei Independenței Naționale a României.

Klaus Iohannis: „Un stat independent este supus unei agresiuni barbare” - Mesaj de Ziua Independenței Naționale a României
Comentează 0

„Aniversăm astăzi 145 de ani de la declararea Independenței României, într-un context deosebit de complicat pentru Europa, generat de războiul brutal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva unui alt stat suveran, Ucraina.

Alături de Marea Unire, Independența este unul dintre pilonii statului român modern, iar celebrarea acestui moment reprezintă un prilej potrivit de a rememora evenimentele definitorii pentru istoria națiunii noastre.

În anul 1877 România își proclama independența, marcând astfel un pas important spre desăvârșirea unității naționale și spre un statut european. La Plevna, la Rahova sau la Grivița, românii au impresionat Europa prin curajul lor, demonstrând trăinicia unirii înfăptuite la 1859.

Marile puteri au luat act de nașterea unei țări care își croia propriul destin la Dunărea de Jos, prin angajamentul patriotic al elitelor politice ale vremii, în frunte cu Principele Carol de Hohenzollern.

Înflorirea culturii, avântul industriei, transporturilor și infrastructurii, precum și dezvoltarea relațiilor internaționale ale României, toate acestea au fost rodul imediat și direct al dobândirii independenței de stat.

Modernizarea instituțională, economică și legislativă fără precedent a continuat pentru mai multe decenii.

Idealul unei națiuni suverane și libere urma să se desăvârșească doar o generație mai târziu, prin viziune politică și prin curajul românilor care, în 1918, au înfăptuit Marea Unire.

Acestea sunt coordonatele majore ale istoriei noastre, care ne arată cât de dificil a fost drumul spre modernitate și de cât de multă perseverență și tărie de caracter au dat dovadă înaintașii noștri.

Astăzi, când suntem martorii resuscitării unei mentalități imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare, semnificația zilei de 10 Mai 1877 în istoria României este cu atât mai relevantă.

Libertatea, dreptul națiunilor de a-și alege și construi propriul destin, protejarea vieții și a demnității umane, toate acestea sunt repere fundamentale ale marii comunități democratice căreia îi aparținem.

Sacrificiile înaintașilor noștri au reprezentat temelia dezvoltării României europene. Este acum datoria noastră să susținem și să apărăm valorile și principiile pe care le împărtășim cu partenerii noștri euro-atlantici”, a transmis Klaus Iohannis.

Ziua Independenţei Naţionale a României este sărbătorită, începând din acest an, la data de 10 mai, în urma adoptării Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, fiind zi de sărbătoare naţională, lucrătoare.

Iniţiatori ai propunerii legislative privind sărbătorirea zilei de 10 Mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României, prezentate în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor la 18 aprilie 2016, au fost 57 de deputaţi şi senatori ai PNL, în expunerea de motive arătând: "restabilirea adevărului istoric şi reluarea tradiţiei istorice din anii 1866-1947, când era sărbătorită ziua de 10 mai drept Zi Naţională a României, reprezintă unul dintre cele mai importante motive. În toată această perioadă, ziua de 10 mai a fost sărbătorită până când regimul comunist a denaturat faptul istoric şi a anulat această celebrare, instaurând ulterior 23 august drept zi naţională". În continuare sunt amintite multiplele semnificaţii ale acestei zile: "în 10 Mai 1881, România a fost proclamată Regat, cunoscând ulterior, timp de mai bine de jumătate de deceniu, o perioadă de prosperitate şi de progres economic şi social; în 10 Mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământ în faţa Parlamentului Principatelor Unite; în 10 Mai 1877, Senatul proclama Independenţa statului român, când conducătorul statului român de la acea vreme, principele Carol I, a semnat proclamaţia "Independenţa absolută a României", conferindu-i astfel putere de lege. Cu o zi înainte, actul fusese citit în Parlament, de Mihail Kogălniceanu şi votată de reprezentanţii celor două Camere, conform http://www.cdep.ro/.

Articole asemanatoare


Scrie un comentariu

trimite