-6°C
Iustin Cionca, la discuţia cu Ilie Bolojan despre nevoile judeţelor
Anul acesta este, pentru investiţiile publice, un an record în România: peste 10 miliarde de euro din PNRR, bani care trebuie absorbiți până în august, sunt investiţi alături de programe majore, precum cele derulate prin CNI, Anghel Saligny și alte programe guvernamentale. Ce efecte au aceste investiţii pentru viaţa românilor, cum poate fi procesată reforma administraţiei publice, care este părerea oamenilor despre ceea ce se întâmplă în România de astăzi, cum pot fi mai performante, mai eficiente instituţiile publice - acestea au fost principalele teme de discuţie între preşedinţii Consiliilor Judeţene, astăzi, la Bucureşti.
Şi preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca, a participat, astăzi, la Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România. Invitaţi au fost, printre alţii, premierul Ilie Bolojan şi ministrul Fondurilor Europene, Dragoş Pâslaru, ministrul Dezvoltării, ministrul Mediului, ministrul Agriculturii şi reprezentanţi la nivelul secretar de stat de la Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor. Au fost reprezentate, astfel, la întâlnire, toate partidele din arcul de guvernare.
Pe agenda discuţiilor au mai fost alocările bugetare dinspre centru spre judeţe, unde este mare nevoie de continuarea investiţiilor locale punctuale, fie că vorbim despre reţelele de utilităţi sau modernizarea spitalelor publice, a instituţiilor de cultură sau finanţarea sectorului social, a oamenilor fără posibilităţi financiare şi aflaţi într-o situaţie limită.
O altă temă dezbătută s-a referit la descentralizare, transferarea în subordinea Consiliilor Judeţene a unor obiective ca palatele copiilor, cluburile elevilor, Direcţiilor Judeţene pentru Tineret şi Sport, a unor stadioane, complexe sportive, case de cultură studențești, complexe teren tenis, tabere școlare, săli de sport, baze nautice, săli de atletism, poligoane de tir, bazine de înot, baze hipice, patinoare, pârtii de schi, acolo unde este cazul. Aici poziţia preşedinţilor este clară. Pentru preluarea unora dintre aceste obiective este nevoie de schimbări legislative, iar în cazul fiecăruia dintre ele, odată cu baza materială, Guvernul trebuie să transfere şi personal, atribuţii şi resurse Consiliilor Judeţene. Deci, dincolo de reglementarea transmiterii competenței privind finanțarea acestor imobile către județe, Consiliile Judeţene au nevoie şi de surse de finanţare pentru ele, fiindcă scopul este ca ele să redevină funcţionale (cum este cazul bazinului de înot de la Arad), nu închise.
Au fost formulate şi propuneri pentru bugetul naţional pentru anul acesta, Consiliile Judeţene solicitând ca 18% din impozitul pe venit colectat de stat să fie virat la bugetul local al județului (faţă de 15% astăzi), iar alte 20% (faţă de 14%, astăzi) să se vireze într-un cont distinct deschis pe seama Direcţiilor de Finanţe, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor. O noutate ar fi şi faptul că aceleaşi Consilii Judeţene au solicitat ca repartizarea să se facă la nivel de judet, nu la nivel național, şi în funcție de numărul populației comunicat de Institutul Naţional de Statistică și nu în funcție de populația rezultată la recensământul din anul 2021.
În ce priveşte lucrările de infrastructură, Consiliile Judeţene susţin ca la repartizarea banilor pe județe să se ţină cont nu doar de lungimea reţelei de drumuri, ca astăzi, ci şi de capacitatea financiară calculată pe baza impozitului pe venit pe cap de locuitor. Asta înseamnă că şi în cazul judeţelor cum este Aradul suma pentru modernizarea drumurilor judeţene primită de la Guvern ar creşte (vă reamintim că astăzi mai mult de 80% din sumele investite în acest scop, în judeţul nostru, provin din fonduri europene). Deci şi judeţele cu contribuţie mai mare la bugetul de stat ar fi stimulate, astfel, prin crearea unui mecanism mai echitabil de finanţare.
Ca o concluzie a întâlnirii, premierul Ilie Bolojan a precizat că niciun Consiliu Judeţean nu va primi fonduri mai puţine decât anul trecut, dimpotrivă, vor primi chiar mai mult. O veste bună concretă se referă la o majorare: creşte de la 22 la 32 de lei standardul de cost pentru persoanele instituţionalizate de către Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, ceea ce înseamnă condiţii mai bune de viaţă pentru această categorie vulnerabilă de populaţie.
