Vremea Romania, Arad -6°C

Stiri Arad

Aradul, reprezentat cu cinste la Sărbătoarea Muzeelor Săteşti, de la Bozovici

În Ţara Almăjului, dincolo de Ţara Gugulanilor cu frumoasă muiere, care vând şi astăzi mere şi pere, în 4 mai s-au întâlnit „români din mai multe locuri” la Bozovici, jud. Caraş-Severin, un loc în care tradiţia este la ea acasă, deoarece „dacă doreşte să plece, se loveşte de înălţimile munţilor din jur şi ricoşează înapoi”, cum afirma prof. dr. Anton Ilica.

Aradul, reprezentat cu cinste la Sărbătoarea Muzeelor Săteşti, de la Bozovici
Comentează 0

Sub auspiciile celei de a zecea ediții a Sărbătorii Muzeelor Sătești, un grup de arădeni, timișoreni, pecicani, bodrogani, nădlăcani, precum și prieteni ai Salonului Gutenberg din Serbia, Mesici și Uzdin, dar și din comuna Macea și Orțișoara (25 de persoane) a onorat aceasta invitație, alături de participanţi din întreg Banatul.

Lucrările în plen au fost conduse de dr. Dacian Rancu, unul dintre organizatori, în prezenţa a peste o suta de participanți.

La propunerea prof. Gheorghe Rancu, a fost păstrat un moment de reculegere pentru tatăl domnului director al Bibliotecii Județene „A. D. Xenopol” din Arad, dr. Doru Sinaci, trecut de curând la cele veşnice.

În plenul lucrărilor, pe lângă alți musafiri sosiți în Ţara Almăjului, au rostit cuvinte de salut și arădenii sau prietenii acestora, Anton Ilica, Delia Chevereşan, Ioan Vasile Marcu, Gheorghe Hodrea, Teodor Groza Delacodru.

Prof. Delia Chevereşan, purtând un costum popular pe care era cusut în cruciţe anul 1924, colega de generaţie şi consăteana d-lui prof. Gheorghe Rancu, a adus în plen prinosul satului înghiţit de ape şi a depănat pe fir de doină de jale din strana amintirilor, cursul Mureşului, care acum este lin şi mai aproape de Cer prin cele două mănăstiri: Hodoş-Bodrog şi Schitul Cuvioasa Parascheva.

Teodor Groza Delacodru, venit din „Banatul de dincolo de Banat”, cum însuşi afirma, a felicitat organizatorii pentru manifestarea de excepţie organizată la Bozovici, spunând „poporul român are o bogăţie dublă, pentru că are două limbi, limba literară şi limba mumii mele, de care sunt mândru”.

Standuri cu obiecte tradiționale

Înainte de Lucrările Simpozionului aniversar, au fost vizitate standurile care au ocupat parterul și etajul întâi al spațiului denumit Muzeul „Izvoare almăjene”.

Astfel, de la Pecica, prin doamna Delia Chevereşan, au fost admirate piese de costume vechi, obiecte de uz casnic și tradiționala Pită bună de Pecica.

Părintele Gheorghe Hodrea, alias Baci Toghiere, a adus ștergare vechi precum şi un Catalog-Album cuprinzător cu toate obiectele care fac parte din colecția personală – muzeu etnografic – de la Sintea Mare, realizat în condiții grafice de excepție.

Orțișoara, prin rapsodul popular Delia Rădmănăştean, a expus cusături locale, iar Nădlacul, reprezentat de dr. Gabriela Marco, a prezentat la stand cusături de perete, cu broderii în limbile română și slovacă, un mix de culturi.

Au putut fi admirate la standul Macea: lipidele, rişelituri, precum și portul local de „om și muiere”, pe două manechine, prin grija colecționarului ing. Cristian Vuin. Trebuie făcută remarca prin care să subliniem că de la Macea a participat o vârstnica în costum autentic în vârstă de 85 de ani, Pelheş Ecaterina.

Având în vedere ca Jubileul celor zece ani a „Sărbătorii Muzeelor Săteşti” s-a desfășurat în Anul Omagial al Satului Tradițional, dar și în preajma Paştilor Morților, un cos împănat cu dosoaie, ouă roșii, bomboane, dulciuri, foi de napolitane și cornulețe, dar și turtă dulce, a fost oferit pentru degustare vizitatorilor, prin grija unei fiice a satului Macea, Floare Ranta, întru pomenirea Morților.

Despre criza de discurs și decidenți

Secțiunea întâi s-a desfăşurat la sediul Muzeului „Izvoare almăjene”, prezenţi fiind peste 40 de persoane, printre moderatori numărându-se prof. dr. Anton Ilica. Acesta a vorbit unei audienţe captivate despre criza de discurs şi de decidenţi ai generaţiei contemporane, indiferent de vârstă şi indiferent de locaţia geografică. Constatările conferenţiarului s-au referit şi la lipsa de cultură şi la bogăţia de obscenităţi care, din păcate, sunt tot mai prezente în mass-media, cel puţin din România, care promovează şi modele cel puţin mediocre.

Prof. Delia Chevereşan a readus în faţa auditoriului personalitatea unui învăţător din Pecica şi Bodrog, Petre Ugliş Delapecica. Prieten cu marele istoric Nicolae Iorga, acesta a contribuit la mişcarea monografică arădeană şi la păstrarea elementelor de etnografie şi folclor local.

Proaspăt doctor în istorie, Gabriela Marco a făcut un rezumat al tezei de doctorat, în care a vorbit de „Dimensiuni istorice, sociale, confesionale şi culturale româno-slave pe Valea Mureşului Inferior (1802-1918)”. De asemenea, expoziţia prezentată a ilustrat un subcapitol al lucrării, referitoare la cultura etnografică îmbogăţită din familiile mixte, în primul rând româno-slovace, trăitoare la Nădlac.

Epos, Ethos, simboluri, simbolistică

Secțiunea a doua s a desfășurat la Biblioteca din Bozovici, în prezenta a peste 40 de persoane, lucrările prezentate sau discursurile fiind axate profesional pe teme desprinse din locurile de baștină ale invitaților.

Lucrarea prezentată de Floare Cândea, Epos, Ethos, simboluri, simbolistică, a fost pigmentată cu un Adevărat muzeu viu, graţie costumelor locale, prezentate cu acuratețe de către Elena Doian și Cristian Vuin.

De asemenea, dl. cerc. şt. dr. Ioan Hațegan, în calitate de moderator, a spus „după 1990 s-a produs o puternică emulație creatoare în ceea ce privește scrierea de monografii, dintre care Aradul stă cel mai bine, mulțumită dr. Doru Sinaci, care s-a preocupat în acest sens și au fost puse la dispoziția cititorilor pe site-uri diverse. Această monografie a comunei Macea este una clasică”. Pasajele citite din Prefață, semnate de prof. dr. Anton Ilica, au fost scoase în relief de vocea poetului din Ţara Moților, Ioan Vasile Marcu.

Punctul turistic Macea a fost reprezentat de referentul Tatian Bodonea, care a oferit pliante de prezentare a comunei arădene.

Referitor la prezența numeroasă, 25 de persoane, membri ai Salonului Gutenberg, Floare Cândea a spus: „oricât ne-am eschiva că suntem domni, tot niște țărani-domni suntem, fapt de care nu trebuie sa ne fie rușine”. Cu referire la această provocatoare zicere, domnul Pavel Panduru a spus: „este foarte bine punctată ideea țăranului român, care doar la Rebreanu o regăsim pecetluită”, iar domnul Martin Olaru de la Reșița a completat „aceștia sunt ardeleni, buni cunoscători de datini, obiceiuri, grai diferit, păstrători de comori locale, iar faptul că au venit în număr atât de mare denotă coeziunea țăranului strămutat la oraș”.

Au mai fost prezenți de partea Salonului, de data asta la Bozovici, de data cealaltă, astă toamna la Sintea Mare, la Bace Toghiere și la Macea la Cristian Vuin: Sorina Groza, Stelian Groza reprezentanţi ai Asociaţiei Învăţătorilor Bănăţeni, Monica Rodica Iacob, poet Uniunea Scriitorilor România, Adrian Ioanăş, tipografia Tiparnița, Carmen Marcu, profesor, Ioan Şiclovan, colaborator RTV Timișoara, Emilian Madosa, colecționar Timișoara, precum și foto-reporterii Mircea Boran și Ioana Nistor.

În concluzie, am participat la o sărbătoare cu numărul zece. Nota maximă care se acordă atunci când sufragiile sunt împlinite.

Și am fost goşti la familia Rancu-Bodrog, originar din sat cu nume de Mănăstire, tocmai în momentul când, în vecinătate, se serbau colegii de liceu ai doamnei Elena Rancu, dar și se închina o cupă de vin pelin pentru cei 50 de ani de căsnicie, drept pentru care prof. Gheorghe Rancu-Bodrog a spus: „Mulțumesc pentru donațiile făcute, pentru prezenţa Aradului ca un grup raliat la Timișoara, Serbia numeros, cu Bunicuțele de la Uzdin, Teodor Groza Delacodru. Un grup raliat și numeros, care, de altfel, ca și toți participanții a fost la înălțime. Recunoștință tuturor”.

Care Recunoștință o vom adia și noi, semnatarii, printre băgrinii în floare.

Au consemnat: Gabriela Marco, Floare R. Cândea

Foto: Mircea Boran, Ioana Nistor

Galerie foto (42)

Articole asemanatoare


Scrie un comentariu

trimite

Inchide