Vremea Romania, Arad -6°C

Stiri Arad

Ziua ursului meteorolog sau ziua care prevesteşte vremea

La 40 de zile după Crăciun, Bisericile Ortodoxă şi Catolică sărbătoresc astăzi Solemnitatea Întâmpinării Domnului.

Ziua ursului meteorolog sau ziua care prevesteşte vremea
Comentează 0

În spiritualitatea populară această zi este cunoscută sub denumirea de Stretenie sau Ziua Ursului. Se consideră că astăzi anotimpul rece se confruntă cu cel primăvăratic, sărbătoarea fiind astfel un bun reper pentru prevederea timpului calendaristic.

De fapt, schimbarea anotimpului rece cu cel cald a fost pusă pe seama dispariţiei sau apariţiei ursului, făcând ca acest animal să devină un adevărat oracol sau reper calendaristic, aspect întâlnit pe un mare areal atât european, cât şi american, spune Mircea Taban, cercetător etnograf la Muzeul Banatului Montan din Reşiţa.

Conform tradiţiei, dacă ursul iese în această zi din bârlog şi îşi vede umbra, iarna a luat sfârşit, iar dacă nu-şi vede umbra, mai stă să hiberneze, şi e semn că vom avea parte de o iarnă lungă.

Concret luna lui Faur, fiul cel mai mic şi neastâmpărat al Anului, debutează, în calendarul popular, sub auspiciile ursului meteorolog, care conform tradiţiei, ar trebui să iasă în această zi din lunga-i hibernare.

Stretenia este o sărbătoare populară, care se asociază cu sărbătoarea creștină Întâmpinarea Domnului. Aceasta ne amintește de aducerea la Templu a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfânta Fecioară Maria, la 40 de zile de la Naştere, spre a fi închinat Domnului.

Cuvântul ”Stretenie” a fost preluat din textele liturgice slavone și înseamnă ”întâmpinare” sau ”întâlnire”. Sărbătoarea a fost introdusă la Roma de Papa Gelasie, în anul 494, când a înlocuit vechea serbare păgână a Lupercaliilor, care îl cinstea pe zeul Pan și care avea loc la începutul lui februarie, când se făceau procesiuni cu făclii aprinse în jurul orașului.

Pan, denumit și Lupercus, era cel care omora lupii și ocrotea turmele. În creștinismul oriental, sărbătoarea a fost introdusă de împăratul Iustin în anul 526 și generalizată în secolul al VI-lea, în jurul anului 534, de împăratul Iustinian, în speranța că va scăpa Constantinopolul de cutremurele frecvente și de epidemii. Făcliile au fost înlocuite cu lumânări, de aceea sărbătoarea se mai numește și Sărbătoarea luminilor.

Sursa radioresita.ro

Articole asemanatoare


Scrie un comentariu

trimite

Inchide