Ales pentru prima dată în 2008, Florin Țole este un primar cu experiență, care știe să stabilească priorități și să chivernisească bugetul comunei, astfel încât să poată cofinanța acele proiecte pentru care a reușit să obțină fonduri.

Unul dintre proiectele pe care edilul ni le-a prezentat cu prilejul vizitei de documentare pe care am făcut-o în comună constă în „Îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local în comuna Ususău”. „În cadrul acestui proiect s-au făcut lucrări de asfaltare pe drumul comunal 85 Pătârș și străzile din Pătârș, Dorgoș și Zăbalț. Lucrările au avut o valoare totală de 3.563.891 lei, fiind finanțate prin PNDL. Trebuie să știți însă că pe DC 85 Pătârș am avut o problemă din cauza traficului și a neconcordanțelor care au  apărut în implementarea proiectului Acum suntem în litigiul cu firma constructoare și de câțiva ani de zile, din 2020 mai exact, ne judecăm. Noi am făcut o expertiză, pentru că nu acceptam ideea  ca un drum proaspăt renovat să se rupă. A reieșit că  a fost din vina constructorului, având în vedere că nu s-au pus cantitățile care trebuiau să se pună. Dar aici a intervenit și celălalt factor. Atunci se făcea lucrările pentru modernizarea căii ferate de mare viteză, iar firma constructoare s-a aprovizionat cu piatră și steril de la Pătârș, și tirurile au fost supraîncărcate. A început să se rupă și drumul spre Conop și Chelmac. Acum așteptăm să vedem ce spune judecătorul. Procesul nu s-a finalizat nici acum”, ne-a povestit primarul.

Școală reabilitată și stații de încărcare

În continuare, primarul Florin Țole ne prezintă un alt proiect. Este vorba despre reabilitarea școlii din Zăbalț și realizarea de stații de încărcare pentru autovehiculele electrice. „Prima dată am depus proiectul pentru stații de încărcare, la Ususău și Zăbalț, apoi a apărut programul care ne permitea să facem și renovarea școlii. Am finalizat reabilitarea școlii, iar acum facem recepția la stații. A fost un proiect în valoare de peste 820.000 lei, finanțat prin PNRR. A trebuit însă ca noi să plătim 150.000 de lei pentru branșarea stațiilor la transformatoare”, a ținut să precizeze Țole.

O altă școală construită de la zero

Dacă școala de la Zăbalț a fost reabilitată, clădirea Școlii Gimnaziale Ususău a fost construită de la zero, costurile ridicându-se la peste un milion de lei. „Este vorba de o clădire P+1, finanțată prin PNDL. Am început lucrurile la sfârșitul anului 2019 și abia acum e gata. Eu sper ca din septembrie să intrăm în ea. E și dotată cu mobilier, tot pe fonduri europene. Și aici am avut probleme. Patronul firmei care a câștigat inițial licitația a murit și am pierdut câțiva ani până când am găsit pe altcineva să ducă lucrurile la capăt. Acum a ieșit însă o lucrare foarte frumoasă”, a mai spus edilul, care susține că anul acesta a fost unul excepțional pentru comună, având în vedere că s-au terminat lucrările la două școli.

Parcuri și cămin cultural

Un alt obiectiv realizat de administrația locală din Ususău a fost amenajarea și construirea de parcuri. Fondurile au provenit de la Consiliul Local, dar și de la Consiliul Județean, iar dotarea cu echipamente specifice a fost finanțată de AFIR - 29.473 euro. „Mai avem în construcție o sală de evenimente la Căminul Cultural Zăbalț. Investiția se ridică la 409.634 lei, fondurile provenind de la bugetul local și de la Consiliul Județean. Am făcut acolo o amenajare exterioară a căminului. Lucrarea e aproape gata, mai trebuie montate aparatele de aer condiționat. Și acolo lucrarea a fost câștigată inițial de firma al cărei patron a murit, astfel încât și acolo am avut întârzieri. Am fost astfel «dublu văduviți” în cazul acestor lucrări”, susține Florin Țole.

Cofinanțare de la bugetul loca pentru rețeaua de apă

Unul dintre cele mai mari proiecte la care se lucrează este cel de introducere a rețelei de apă în Ususău, Dorgoș și Zăbalț, proiect depus pentru finanțare prin intermediul Programului Național „Anghel Saligny”. „Valoarea totală a proiectului a fost de 15.800.000 lei, dar am primit 7.500.000 lei, astfel încât a trebuit să împărțim proiectul în două. Practic, la minister nu ne-a acceptat decât să depunem jumătate din proiect. Inițial am crezut că dacă am împărțit proiectul în două, vom termina Ususăul, apoi Dorgoșul și Zăbalțul, să curgă apa la robinet la om. Nu. Ce facem la Ususău, trebuie să facem și la Dorgoș și la Zăbalț. Aceasta e condiția de finanțare. Tragem conductele. Când va curge apă la robinet, vom vedea. La Ususău și Zăbalț facem și stații de pompare. Și în acest caz trebuie să venim cu o cofinanțare de la bugetul local, pentru că valoric proiectul nu a putut fi împărțit chiar la jumătate. Prima parte a proiectului costă 8,166,736,99, din care bugetul de stat ne vin 7,5 milioane, iar de la bugetul local punem diferența de 666.730 lei. Comuna face eforturi extraordinare să putem contribui cu această sumă, dar nu am avut alternativă”, a continuat Țole.

Apa pentru rețea - sub o stâncă greu de străpuns

Probleme au fost și cu forajele, pentru că Ususăul se află pe o stâncă, care a trebuit străpunsă, în vederea asigurării sursei de apă care să alimenteze rețeaua.

„Am avut dificultăți, în sensul că din proiectare trebuia să facem forajele într-un anumit loc, conform proiectului. Și am dat de o stâncă de peste 100 de metri grosime. De fapt noi practic bănuiam treaba aceasta. La toate forajele pe care le-am făcut și pe la școli, și la cele făcute prin localitate de cetățeni, apa e la o adâncime foarte mare. Abia la 150 de metri am străpuns stânca am dat de apă. Nu știu cât o să fie de ok, pentru că în proiect trebuie făcute trei foraje, să se compenseze unul cu celălalt, ca să asigure necesarul de apă pentru comună, dar acum nu știu cum. O să vedem. Se lucrează, vedem ce se întâmplă, dar mergem până găsim apă”, a ținut să menționeze primarul.

Păduri exploatate ecologic

Exploatarea pădurilor în regim ecologic va aduce la bugetul local suma de 102.600 lei, prin intermediul măsurilor de silvomediu, mai exact măsura 15.1. „E ca un fel de primă pentru noi pentru că exploatăm pădurile în regim strict ecologic, să ne compenseze cumva pierderile. Banii vin de la AFIR prin APIA și deși nu suntem condiționați să îi folosim într-un anumit mod, noi îi folosim pentru exploatarea masei lemnoase, să ducem lemnele la școli și la instituțiile unde avem nevoie”, a precizat primarul.

Parc fotovoltaic

Cum energia electrică este din ce în ce mai scumpă, comuna a accesat și un proiect pentru realizarea unui parc fotovoltaic care să asigure consumul de energie cu iluminatul stradal și pentru clădirile publice. Valoarea investiției este de 691.990 lei, din care 618.630 lei provin de la Fondul de Mediu, iar 73.360 lei de la bugetul local. „Panourile au fost instalate. Mai trebuie să facem branșarea până la transformatoare, lucrarea care ne mai costă aproximativ 120.000 lei de la bugetul local. Când se deschide noua sesiune de finanțare, mai trebuie să depunem un proiect pentru stocarea energiei produse în parc”, a ținut să puncteze edilul.

Echipamente cumpărate prin GAL, investiții curente și lucrări de cadastrare

Prin intermediul GAL Podgoria Miniș-Măderat, conducerea Primăriei intenționează să achiziționeze un tractor cu echipamente de deszăpezire și cositoare. „Proiectul vizează modernizarea UAT Ususău prin achiziționarea de echipamente și este în valoare de 74.262 euro”, afirmă Țole.

Acesta a prezentat în continuare și alte investiții făcute pe raza comunei, de la sprijinirea cultelor religioase, acordarea unei finanțări pentru renovarea bisericii ortodoxe din Ususău, finanțarea pentru construirea unei magazii de lemne și a camerei tehnice pentru centrală la biserică, construirea unei capele la Ususău, amenajarea capelei de la Dorgoș, la continuarea lucrărilor de cadastrare a comunei. „Cu cadastrarea suntem pe final pentru terenurile extravilane, au mai rămas câteva sectoare la Bruznic și la Pătârș și începem la intravilane. Am semnat deja contractul. Am avut și mici probleme, pentru că oamenii nu aveau făcute moștenirile, sau știau că au terenul într-o parte, îl lucrau acolo, dar îl au de fapt în altă parte. Când au fost puși în posesie li s-a spus să meargă într-un loc, iar acum, când a apărut cadastrarea s-au trezit că nu mai au teren acolo. Acum li se arată exact unde e terenul lor, după acte. Am avut și cazuri în care a trebuit să diminuăm suprafețele pe o anumită parcelă, pentru că nu încăpeau toți în acea parcelă, cum au fost ei puși în posesie după Revoluție. Dar în general suprafețele se potrivesc”,  a spus primarul.

Sprijin consistent din partea carierei de la Pătârș

În încheiere, Florin Țole a ținut să vorbească și despre sprijinul primit de Primărie din partea carierei de la Pătârș. „Cel mai mare sprijin pe care l-am avut de-a lungul anilor e din partea carierei de la Pătârș. Ne-a ajutat atât cu piatră, cât și financiar, în anumite momente grele pentru noi. A fost cel mai mare sprijin. Acum, când legislația stabilește că o parte din redevența minieră revine primăriilor, chiar avem un beneficiu consistent de pe urma carierei de la Pătârș. Ne intră niște bani în bugetul local, pe care îi folosim pentru dezvoltare, pe care ani de zile nu i-am avut”, a încheiat primarul Florin Țole.