Vremea Romania, Arad -6°C

Stiri Arad

Sunt pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului

Sunt pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului
Comentează 27

Văzând recentul videoclip al trupei TAXI, „Despre smerenie”, mi-a venit să-mi zâmbesc în barbă, parafrazându-l pe Isus: „Iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce ... cântă”!

Dar dacă faţă de nişte cântăreţi ori prezentatoare tv, care n-au mai citit de când au dat bacalaureatul o carte, se cuvine să fiu îngăduitor şi trebuie să admit că nu tot românul, oricâtă notorietate ar avea el (ea), are neraparat acces şi la spaţiul ceva mai rarefiat, unde în aerul tare al înălţimilor rodesc seminţele ideilor abstracte, totuşi din partea lui Mircea Cărtărescu, Oana Pellea ori Victor Rebengiuc parcă m-aş fi aşteptat la mai mult.

Nucleul narativ al videoclipului, cântat cu o grimasă ipocrit pocăită de către Dan Teodorescu, ne dezvăluie cum că solistul vocal al trupei a avut un vis-revelaţie, în care cică se plimba pe cele „11 hectare” ale Catedralei Mântuirii Neamului şi, în imensitatea acestui spaţiu, nu a reuşit să-l găsească pe Dumnezeu, pe care-L va afla, totuşi, după un periplu prin tot Bucureştiul, la celălalt capăt al capitalei, într-o minusculă bisericuţă de lemn. Şi asta deoarece, după mintea solistului vocal al trupei TAXI: „Eu cred că Dumnezeu preferă lemnul, lemnul şi spaţiile mici”?! 

Lăsând la o parte aroganţa blasfemică a lui Dan Teodorescu, ce pretinde a cunoaşte gusturile lui DUMNEZEU, eu, ca ardelean din Ţara Zărandului, mă simt obligat să-i semnalez solistului că tocmai asta prefera şi Imperiul Austro-Ungar, care nu le permitea strămoşilor mei să dureze biserici de piatră în Transilvania, ci doar vremelnice bisericuţe din lemn, în vreme ce catedralele catolice, construite din bazalt şi granit, sfidau de sute de ani cerul Ardealului, ca nişte SIMBOLURI clare ale puterii stăpânilor, opuse firavelor lăcaşe de cult ale supuşilor.

Privită în acest context Catedrala Mântuirii Neamului este un fapt ce ţine mai ales de afirmarea şi conservarea identităţii cultural-creştine a românilor (80% ortodocşi) într-o Uniune Europeană în care graniţele geografice vor dispărea cu siguranţă şi cu mult mai puţin  (ține) de „revelaţiile credinţei”.

Dar, dacă Dan Teodorescu nu a cântat „la caterincă”, ci chiar doreşte cu tot sufletul său, cu toţi neuronii ce-i animă creierul, să-L întâlnească pe Dumnezeu, e foarte posibil şi foarte probabil ca, atunci când se aşteaptă el mai puţin şi UNDE se aşteaptă el mai puţin, să dea față cu EL. Şi nu mi-aş dori pentru nimic în lume să fiu în acel moment în locul solistului. Căci, dacă întâlnirea se va petrece, va fi o întâlnire de gradul 10, o întâlnire din care nu se ştie dacă o fiinţă omenească mai iese cu minţile întregi, pentru a mai putea povesti (cânta) apoi şi altora despre cum s-a desfăşurat ÎNTÂLNIREA.

Gândiţi-vă la întâlnirile lui Moise, ale apostolului Pavel, ale lui Martin Luther, ale atâtor creştini din vremea noastră, cărora li s-a făcut „strania onoare” de a primi stigmatele şi meditaţi la soarta atâtor călugări, care au eşuat în spitalele de psihiatrie şi abia apoi gândiţi-vă dacă vă doriţi cu adevărat o întâlnire „faţă-n faţă” cu EL, cu GANZ ANDERE, cu Numinosul.

De aceea mi se pare că trupa TAXI a pus complet greşit problema: nu Dumnezeu, ci omul se cuvine să iubească lucrurile mici şi să-şi cultive calităţi morale precum smerenia şi modestia iar dacă, odată, fie şi mai târziu, unei naţiuni i se iveşte prilejul să poată să-i înalţe Domnului un momument în piatră, care să sugereze puţin din măreţia Lui, se cuvine barem să încuviinţăm, „căci frica de Dumnezeu este începutul înţelepciunii”. 

Numai că celui căruia îi este frică de Dumnezeu, nu-i mai este frică de puterea oamenilor, el devine un om liber şi poate tocmai asta să deranjeze ... puterile pământene.

Dar despre asta voi vorbi cu altă ocazie!

Vasile Zărăndan

 

 

Articole asemanatoare


Scrie un comentariu

trimite