Primarul descrie fără menajamente contextul în care a preluat mandatul. Spune că orașul se afla într-o stare de regres pe mai multe planuri.

„Am preluat Nădlacul în 2024 într-o situație economică proastă, zic eu. Într-un declin demografic, economic, profesional. Asta cred că e principala problemă astăzi la orașului. Un trend descendent”, afirmă Mircea Onea, subliniind că problemele nu sunt izolate, ci sistemice.

Edilul explică faptul că izolarea orașului s-a accentuat după schimbările majore din infrastructura de transport, prin apariția autostrăzii, care au mutat fluxurile economice în afara localității. „După închiderea vămii, după mutarea traficului pe autostradă, noi ne-am izolat și mai mult. Și intrarea în Schengen, care am prins-o chiar eu, la 1 ianuarie 2025, a făcut ca Nădlacul să se transforme dintr-un punct de interes, într-un punct de tranzit. Adică într-un loc de tranzit unde lumea, dacă nu inventăm ceva, ne va izola”, spune primarul.

Autostrada – oportunitate ratată

În opinia edilului, lipsa unei strategii de dezvoltare în jurul autostrăzii a făcut ca Nădlacul să piardă oportunități pe care alte localități le-au valorificat. „E un paradox, pentru că peste tot în lume, zic eu, și mai ales în Europa, o autostradă e un pol de dezvoltare. La noi, autostrada asta ne-a dus deservicii, pentru că, fără să fiu rău, fără să fac politică, nu am avut o strategie de dezvoltare legată de autostradă. Cei care au fost înaintea mea aici nu au văzut un potențial, un factor de dezvoltare din această autostradă”, afirmă Onea. Pentru a ilustra diferențele, primarul dă exemplul orașului Pecica, care a reușit să se dezvolte tocmai datorită unei abordări proactive. „Uitați-vă ce se întâmplă astăzi la Pecica, pentru că acolo exista deschidere și au făcut coborârea aceea de pe autostradă și zona de spații și spații servicii și acolo lucrurile merg foarte bine. Sunt locuri de muncă, sunt taxe și impozite locale și Pecica e vizibilă”, a continuat edilul.

Investitor strategic pentru Nădlac

În acest context, una dintre prioritățile administrației este atragerea unui investitor puternic care să dezvolte zona de logistică, servicii și HoReCa. „Aceasta e provocarea mea, să încerc să găsesc și cred că am reușit să găsesc un investitor puternic care să vină și la Nădlac să încercăm să ne axăm și pe partea asta de logistică, servicii și HoReCa, pentru că asta va genera locuri de muncă, va genera taxe și imposte locale și, bineînțeles, să repunem Nădlacul pe hartă. Pentru că noi suntem cam scoși”, a ținut să precizeze primarul.

El subliniază că experiența sa în mediul privat îl ajută să înțeleagă dinamica economică și nevoile investitorilor.

Proiecte preluate cu probleme

Primarul detaliază situația proiectelor aflate în derulare, multe dintre ele moștenite cu probleme de proiectare, finanțare sau proceduri contestate.

„Sunt câteva proiecte depuse pe PNRR, depuse pe Programul «Anghel Saligny», pe care le-am preluat cu probleme mari de proiectare, cu probleme mari de plată, de finanțare și unele sunt chiar în curs de licitație, pentru că se contestă firmele la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor”, a continuat Onea.

Un exemplu este extinderea rețelei de apă și canalizare. „Avem extinderea canalizării și rețelei de apă potabilă și canalizare pluvială, care stă la CNSC de vreo șase luni. Tot cer clarificări, tot cer documente suplimentare și nu știu unde ne vom duce”, mai spune edilul.

Proiect trecut de pe PNRR pe AFM

Situația era și mai complicată la proiectul de canalizare finanțat prin PNRR, unde constructorul a lucrat pe cont propriu. „Constructorul și-a sumat să lucreze pe cont propriu și acum vrem să-i plătim vreo șase milioane de lei, pe care nu îi plătim. Nu avem de unde să-i plătim, pentru că Ministerul nu ne-a trimis banii”, spune primarul.

El avertizează asupra consecințelor: „Riscam: 1. să rămânem cu lucrarea neefectuată, 2. să ne trezim, dați în judecată de către constructor și 3. mult mai grav, obligăm constructorul să intre într-o procedură de faliment.” În aceste condiții, primarul Mircea Onea a fost la București pentru a explica situația și a cere autorităților centrale să-și onoreze obligațiile asumate. S-a reușit astfel schimbarea finanțării extinderii rețelei de canalizare și apă potabilă de pe PNRR pe AFM. „Îi mulțumim domnului senator pentru sprijinul acordat. Am fost împreună la București să prezentăm necesitatea găsirii de urgență a unei soluții”, a ținut să precizeze primarul Mircea Onea.

„Oraș Verde, Oraș Sănătos”

Primarul prezintă în detaliu proiectul de regenerare urbană finanțat prin ADR Vest, considerat a avea cel mai important impact pentru calitatea vieții locuitorilor orașului. „Proiectul cu impactul cel mai mare pentru populație, pe care noi îl implementăm acum este «Oraș Verde, Oraș Sănătos» […] vom reorganiza, vom regenera cele două parcuri… se vor reface alei, se vor construi două fântâni arteziene… vom scoate dalele betonate din șanțuri și vom realiza șanțuri înierbate”, spune edilul.

Lucrările sunt în grafic, însă au generat un disconfort major: dezafectarea pieței agroalimentare. „Am fost obligați să dezafectăm piața agroalimentară […] am organizat piața pe străzi […] și într-o clădire pentru care noi plătim astăzi chirie”, afirmă primarul.

CNI întârzie finanțarea

Edilul spune că proiectul pieței agroalimentare este blocat din cauza întârzierilor de la Compania Națională de Investiții (CNI). „CNI întârzie să ne finanțeze […] avem licitația câștigată, să știe câștigătorul, dar nu ne alocă sumele necesare pentru începerea lucrărilor”, afirmă Onea. Astfel, Primăria a trimis adrese inclusiv către prremier. „Nu e un moft, e o necesitate să ne finanțeze această piață. Dacă nu, vom fi obligați să contractăm împrumut, de un milion de euro”, spune primarul.

Parcuri fotovoltaice și costuri suplimentare pentru platforma de deșeuri

Primarul anunță investiții în energie verde.

„Avem în curs de implementare construirea a două parcuri fotovoltaice care ne vor asigura consumul propriu de energie”, afirmă edilul. De asemenea, Nădlacul va avea și un Centru  de Colectare prin Aport Voluntar, o platformă de colectare a deșeurilor care va genera însă costuri suplimentare pentru bugetul orașului.

„Va fi o cheltuială suplimentară pentru bugetul local. Timp de cinci ani de zile, cetățenii vor avea voie să aducă gratuit alte deșeuri decât cele colectate de firma de salubritate și să le depună acolo și noi suntem obligați să le preluăm și să le valorificăm sau să le reciclăm sub o formă sau alata. Asta înseamnă costuri, un alt operator, înseamnă salarii, înseamnă utilități. Potrivit unui calcul făcut de o Primărie mai mare, va costa aproximativ 60.000 de lei pe lună să gestionăm acest CAV […] dar repet, e un lucru util”, spune Onea.

Creșă nouă

Recent, Primăria Nădlac a preluat creșa cu numărul 70 din țară. „Zilele trecute a fost prezentă aici la Nădlac, Csecke Attila, ministrul Dezvoltări. Am primit, de fapt, am preluat de la constructor creșa cu numărul 70 din țară. E o creșă în formatul cel mai mic, 4 grupe cu 40 de copii. Mai avem de lucru la ea să asigurăm utilitățile, care sunt în sarcina noastră”, a ținut să precizeze primarul.

Îngroparea rețelelor electrice și probleme la pista de biciclete

Un alt proiect major este modernizarea rețelelor electrice. „Este un proiect al celor de la Rețele Distribuție și PPC România. Vorbim de îngroparea întregii rețele de medie tensiune, înlăturarea firelor și a stâlpilor chiar, dintr-o mare parte a localității, înlocuirea posturilor de transformare cu altele noi moderne și refacerea a peste 2.200 de branșamente individuale la locuințele populației și înlocuirea rețelelor de joasă tensiune, cu altele cu cablul torsadat pentru a evita întreruperile, variațiile de tensiune și așa mai departe. Este un proiect mare care va genera în același timp deranj pentru locuitorii, mizerie, săpături, drept pentru care ne cerem scuze.  Avem locuitorii gospodari, care și-au pus gazon în fața caselor, și-au făcut podețe noi, au pavat și acum venim și trecem cu buldoexcavatoare, dar nu avem ce face”, spune Onea.

Acesta vorbește și despre lucrările la pista de biciclete, care se desfășoară cu dificultate. „Avem peste 19 notificări făcute către constructor pentru întârzierea lucrărilor […] mai e o lună și jumătate până la finalizarea PNRR-ului și noi suntem destul de departe […] ne întâlnim în instanță dacă nu reușim să închidem lucrarea”, afirmă edilul.

Acesta mai spune că a autoritățile intenționează să reabiliteze termic blocurile din oraș și să transforme o clădire lăsată în paragină în spații de studiu. „Am un depus la ADR Vest o cerere de finanțare pentru reabilitarea energetică a blocurilor din Nădlac și un alt proiect pentru transformarea unui clădiri în paragină, clădire care este în proprietatea orașului. A fost gândită ca sediu de primărie, dar noi credem că nu avem nevoie de o primărie pentru că primăria din Nădlac este o clădire foarte frumoasă, impunătoare și în stare destul de bună. Astfel, ne-am gândit să transformăm în spații pentru învățământ: laboratoare, bibliotecă, săli de studiu. Este lipită, este chiar lângă clădirea școlii generale și atunci cu permisiunea celor de la ADR Vest după realizarea obiectivului, după realizarea investiției vom găsi un mod de a lega cele două clădiri și de a face accesul pe interior între ele. Dacă reușim să obținem finanțare, tot centrul localității va arăta altfel și Nădlacul va arăta ca un oraș european, frumos, în care se poate trăi liniștit”, a mai declarat Mircea Onea.

Plan pentru încălzire geotermală

Primarul anunță intenția de a dezvolta un sistem centralizat de încălzire bazat pe apa geotermală, în condițiile în care Nădlacul are un astfel de sistem, care a rămas însă cu foarte puțini abonați.

„Intenționam să studiez o modalitate, dar ne face un sistem propriu de încălzire, termică de încălzire a locuințelor și a clădirilor administrației publice, având în vedere că stăm pe un zăcământ de apă geotermală. Este exploatată astăzi o firmă care are licență de exploatare și dreptul asupra acelui foraj. Încercăm să găsim o soluție în asociere cu ei pentru ca să dezvoltăm acest sistem centralizat de încălzire.

Având în vedere prețul actual al gazelor, cred că cu ajutorul apei geotermale am reuși să coborâm sub acest preț, sub aceste valori, având în vedere că în scurt timp vom da în folosință două parcuri fotovoltaice ale noastre, care vor asigura energie electrică necesară distribuție agentului termic. Și atunci eu cred că vom putea coborî cu mult sub prețul actual al gazelor sau a combustibilului solid și vom deveni interesanți pentru populație. Putem să găsim și alte forme de stimularea populației pentru a reveni la acest sistem și cred că acea societate care poate să administreze, care va administra sistemul de încălzire public să facă profit suficient de mare încât să-și permite să susțină și funcționarea ștrandului pe perioada verii”, spune Onea.

Potrivit acestuia, locuri de muncă și ștrandul  sunt prioritățile nădlăcanilor. „Dacă astăzi facem un sondaj în Nădlac, pe primul loc vor fi locurile de muncă și pe locul doi, în mod garantat, va fi deschiderea ștrandului”, afirmă primarul.

Pentru a crea locuri de muncă, primăria negociază achiziția unui complex de clădiri pentru un parc industrial. „Suntem în discuții destul de avansate cu ADS-ul pentru preluarea terenului și cu un lichidator, pentru preluarea clădirilor în contul datorilor pe care ei le au la bugetul de stat și sper că aceste sume se le putem transforma la un moment dat pentru a face o compensare”, spune edilul.

Festivalul Cârnatului Proaspăt – brand local în expansiune

Primarul vorbește și despre evenimentul gastronomic devenit tradiție, Festivalul Cârnatului Proaspăt.

„Anul acesta am avut peste 40 de echipe în competiție, într-o competiție de preparare a cârnatului proaspăt, din patru țări: Ungaria, Slovacia, Serbia și România. Maiștri măcelari, dar și amatori s-au întâlnit într-un concurs de preparare a cârnatului proaspăt, cârnat care a fost după aceea pregătit și degustat de mii de vizitatori care au sosit la Nădlac în aceste două zile, 17 și 18 mai. Au avut alături de noi un mare producător de carne și produse din carne român, care ne-a ajutat, a fost partenerul nostru și a venit cu contribuția lui în materie primă, în principal, dar și în promovare. Intenționăm ca în viitor să includem acest festival în calendarul gastronomic național”, mai spune Onea, care a ținut să precizeze că Primăria a câștigat și un proiect pentru dotări: „Am câștigat un proiect prin care vom reuși și să ne dotăm cu utilaje noi performate pentru preparare și prezentarea cârnatului proaspăt… toată lumea cunoaște brandul nostru local, salamul de Nădlac, pentru că toată lumea cunoaște brandul nostru local, salamul de Nădlac și, bineînțeles, cârnatul se bazează pe aceeași rețetă și este produsul premergător, să spun așa, al salamului de Nădlac. Pentru că un salam de Nădlac bun rezultă dintr-un cârnat proaspăt bun”, a încheiat edilul.