-6°C
INS: Populația rezidentă a României a scăzut la 19,041 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026
Populația rezidentă a României a fost de 19,041 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026, în scădere cu 1.829 de persoane față de 1 ianuarie 2025, în principal din cauza sporului natural negativ, de 104.100 de persoane, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Diferența dintre numărul deceselor și cel al nașterilor a generat, în cursul anului 2025, un spor natural negativ de 104.100 de persoane, principala cauză a scăderii populației rezidente a țării. Fenomenul continuă o tendință demografică observată constant în ultimele decenii, pe fondul căreia numărul deceselor depășește semnificativ numărul nou-născuților.
Migrația a atenuat, dar nu a compensat scăderea
Datele INS arată că sporul migratoriu net a fost pozitiv, de aproximativ 102.200 de persoane, imigranții depășind numărul emigranților. Practic, fără acest aport de populație venită din afara țării, scăderea demografică a României ar fi fost mult mai accentuată, apropiindu-se de pragul de sub 19 milioane de locuitori. Chiar și așa, sporul migratoriu pozitiv nu a reușit să compenseze integral pierderile provocate de sporul natural negativ, rezultând scăderea netă de 1.829 de persoane înregistrată la nivelul întregii populații rezidente.
O populație tot mai îmbătrânită
Structura pe vârste a populației rezidente confirmă accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Copiii cu vârsta între 0 și 14 ani reprezintă 15,1% din totalul populației, persoanele de vârstă activă, între 15 și 64 de ani, reprezintă 64,4%, iar persoanele vârstnice, de peste 65 de ani, ajung la 20,5% din populație. Vârsta medie a locuitorilor României se situează în jurul valorii de 43,4 ani, iar indicele de îmbătrânire demografică a ajuns la aproximativ 135,9 persoane vârstnice la 100 de tineri.
În rândul persoanelor de peste 65 de ani, datele arată o proporție de 1,51 femei la un bărbat, diferență explicată de mortalitatea masculină mai ridicată acumulată de-a lungul deceniilor, și nu de tipare recente de migrație.
Cine pleacă și cine se întoarce în țară
Analiza pe grupe de vârstă a fluxurilor migratorii arată că doar categoriile 15-19 ani și 20-24 ani înregistrează un spor migratoriu negativ, reflectând plecarea tinerilor la studii sau pentru un loc de muncă în străinătate. În schimb, toate grupele de vârstă de peste 25 de ani înregistrează un spor migratoriu pozitiv, cu un vârf la categoria 35-39 de ani, unde sporul net a ajuns la aproape 14.900 de persoane — un semnal al revenirii în țară a românilor aflați la maturitate profesională.
Sursa: realitatea.net
