Vremea Romania, Arad -6°C

Stiri Arad

Praznicul de Pită Nouă de la Beliu, o sărbătoare din negura timpului

Praznicul de Pită Nouă de la Beliu, o sărbătoare din negura timpului
Comentează 0

Praznicul de Pită Nouă de la Beliu este una dintre cele mai vechi sărbători câmpenești din județul Arad. Nimeni nu știe cu exactitate când s-a ținut pentru prima dată această sărbătoare în pădurea Dumbrava Beliului. Generații și generații de tineri au jucat și au cântat la această sărbătoare, pînă în anul 1914, când în primul război mondial au pierit pe front cinci generații de feciori, astfel că nu a mai avut cine să joace și să cânte. După aproape șaizeci de ani încet, încet sărbătoarea a reânviat cu efortul unor oameni deosebiți, care au cules informații de la bătrânii locului despre cântecele și obiceiurile de la praznic și astfel încet a renăscut acest obicei iar prin prin anul 1974 s-a făcut auzit din nou cântecul și jocul popular în pădurea Dumbrava Beliului. De atunci această sărbătoare se ține fără întrerupere an de an. Nici în vremea comunistă această sărbătoare nu a fost oprită, ba din contră era foarte apreciată, însă așa cum era atunci avea și un iz al laudelor aduse agricultorilor socialiști și conducerii partidului, însă dincolo de acestea sărbătoarea și-a păstrat tradiția.

Duminică, 11 august, s-a desfășurat cea de a 46-a ediție cu cântec joc și voie bună. Ca de obicei tinerii, fete și flăcăi îmbrăcați în frumoase costume populare, se adună în curtea primăriei din Beliu și încep jocul, în ritmul Ștabului. Apoi tot alaiul, în frunte cu un fecior stegar și în ritm de dans și muzică, se deplasează spre pădurea Dumbrava Beliului, acolo unde an de an se ține sărbătoarea. Așa cum este crestinesc, sărbătoarea a debutat cu o rugăciune și o mulțumire lui Dumnezeu, rostite de preotul paroh, pentru spicul grâului și pentru roada bogată, pentru ploaia la timp și pentru ocrotirea lui Dumnezeu. Apoi primarul comunei Beliu, Horhat Emanuel a avut un cuvânt de bun venit tuturor celor prezenți  și mai ales invitaților speciali, printre care senatorul Ioan Cristina, deputatul Doru Căprar, membru în comisia de apărare, deputatul Florin Tripa și alții.

 Teodor Sebeșan a fost cel care a dat startul  sărbătorii și așa cum era tradiția un fecior aruncă cu boabe de grîu care simbolizează bogăția recoltei, iar frumoase fete cu cergi pe umeri au purtat colaci împletiți dăruid și primarului pentru a gusta și a dărui mai departe din el celor de lângă el. Frumoase dansuri tradiționale au susținut fetele și flăcăii ansamblului ,,Spicul Grâului,, din Beliu, dansuri ca Lilioara Bochienească, Feleaga și Ruguțu, Jocul colacului, Feciorească, Mărunțica rară etc. Apoi pe scenă au evoluat ansamblul de dansuri Druscelile,, din Bârsa, instructor-coordonator Ioan Todica, Ansamblul de dansuri din Șicula, cu solistele Maria Farcaș și Patricia Corbei, instructor Petru Cernea. Ansamblul de dansuri ,,Junii Cetății Dezna,, coordonator Costinele Mihoc, cu soliste vocale Andreea Constantin și Daria Confideratu. Grupul folcloric ,,Sânzienele și Feciorii Zărandului,, prof-coordonator Marioara Micle, au evoluat pe scenă într-un recital de cântece tradiționale Zărăndane și din Banat, cu solistele Roberta Tomșa, Mădălina Păcurar , Sorina Lupșa, etc . Interpreți de muzică populară care au evoluat pe scenă au fost Vanina Rus, Alexandru Pop din Sebiș, Cristian Mihoc, Daniela Dudaș, o fiică a comunei Beliu, Abel Chirodea, Vlad Șerban, Ioan Surdu, Daniela Han, părintele Marius Ciprian Pop, Corina Szatmari și, nu în ultimul rând, Ioana Luguzan-Roxin, care a și prezentat cea de a doua parte a programului. Orchestra care a asigurat acompaniamentul a fost condusă de maestrul Vasile Rus. Micii, grătarele, berea și înghețata ,,Izaura,, de Chișineu Criș au fost foarte apreciate, insă nu au lipsit nici tarabele cu jucării și alte cele.

O sărbătoare care iată că dăinuiește peste ani și vremi, o sărbătoarea a tradiției, a cântecului și portului popular, care aduce multă bucurie tuturor locuitorilor, a codrenilor din partea Beliului. Dar dincolo de toate acestea este o sărbătoare a frumosului, care nu trebuie să se piardă din satele Românești niciodată. Primarul Emanuel Horhat mulțumește tururor celor prezenți la praznic, invitaților și celor care s-au implicat în reușita acestei frumoase sărbători.


Inchide