-6°C
De ce plătește România miliarde pentru plasticul nereciclat și ce soluții există
Plasticul nereciclat nu dispare pur și simplu — se întoarce împotriva noastră sub forma unor facturi uriașe. Senatorul Glad Varga, președintele Comisiei pentru Mediu, atrage atenția că România a plătit deja peste 5 miliarde de lei către bugetul Uniunii Europene, în doar patru ani și jumătate, din cauza ambalajelor din plastic care nu ajung la reciclare. Datele Eurostat publicate ieri arată dimensiunea problemei la nivel european: în 2024, fiecare locuitor al UE a generat în medie 35,9 kg de ambalaje din plastic, însă mai mult de jumătate au rămas nereciclate.
În România, contribuția achitată la bugetul UE a crescut constant, de la 568 milioane lei în 2021 la peste 1,3 miliarde lei în 2024, iar în primele nouă luni din 2025 suma a depășit deja 1,1 miliarde lei. Sunt bani publici, plătiți de toți contribuabilii.
„Plasticul nereciclat are și o factură. Iar factura o plătim cu toții: peste 5 miliarde de lei.
Datele publicate ieri de Eurostat arată că, în 2024, în UE s-au generat 35,9 kg de deșeuri de ambalaje din plastic pe locuitor. Doar 15,3 kg s-au reciclat. Alte 20,6 kg au rămas nereciclate.
Ce înseamnă asta pentru bugetul României? La întrebarea pe care am adresat-o, Ministerul Finanțelor mi-a comunicat contribuțiile achitate la bugetul UE, calculate pe baza ambalajelor din plastic nereciclate:
• 2021: 568.441.792 lei
• 2022: 967.520.790 lei
• 2023: 1.076.896.768 lei
• 2024: 1.316.701.387 lei
• 1 ianuarie–1 octombrie 2025: 1.125.859.520 lei
Total: 5.055.420.257 lei din bugetul de stat. Sunt bani publici, la care contribuim cu toții”, scrie pe Facebook Glad Varga, senator PNL de Arad.
În același timp, există și semne că lucrurile pot evolua în direcția bună: doar în 2026, prin SGR, peste 73.600 de tone de ambalaje din plastic au ajuns în instalații de reciclare.
„Avem și rezultate care arată că lucrurile pot merge mai bine. În primele nouă luni din 2026, prin SGR, peste 73.600 de tone de ambalaje din plastic au intrat în instalații de reciclare, potrivit raportării preliminare RetuRO. În spatele acestor cantități sunt și milioanele de gesturi ale oamenilor care returnează ambalajele.
Rămân însă foliile, pungile, caserolele și celelalte ambalaje din afara SGR.
România trebuie să colecteze, să sorteze și să recicleze mai mult. Pentru asta, oamenii au nevoie de pubele accesibile, operatorii trebuie să asigure colectarea separată, iar traseul deșeurilor până la reciclare trebuie verificat. Plasticul recuperat trebuie să poată deveni materie primă pentru produse noi”, mai susține Glad Varga.
