ROMEO ȘI JULIETA - Cronică de spectator

editat de Vasile Zărăndan • 17 Nov 2016 • 0 Comentarii

Transpusă din îndepărtatul și prăfuitul secol XVI în contemporaneitatea versatilă și volatilă a lumii modei vestimentare, celebra poveste de dragoste Romeo și Julieta interpretată magistral de actorii de la Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca redevine interesantă, inedită, captivantă. Asemeni unei relecturi, prezenta punere în scenă, originală și neașteptată, ajută spectatorul la redescoperirea unor noi sensuri și valențe ale acestei iubiri imposibile. Conotațiile devin accesibile publicului, personajele par mai verosimile, actele și gesturile lor - mai credibile.

Pentru spectatorul fidel sălilor de teatru, revederea aceluiași spectacol, prezentat în mod tradițional, « à la lettre » poate deveni după un timp, inevitabil monotonă. Atunci însă când scenografia (Alina Herescu) talentul regizoral (Tudor Lucanu), jocul actoricesc reușesc să re-creeze acel spectacol aducând ceva nou, reinventând o lume, un timp și sincronizându-le cu prezentul, spectatorul își poate mult mai ușor găsi reperele în acea piesă de teatru.

Cele două familii ireconciliabile Montague și Capulet păstrează și în interpretarea actuală toate antagoniile, conflictele și divergențele dar războiul lor își schimbă teritoriul, armele, strategiile. Rivalitatea între familiile celor doi îndrăgostiți pare mai reală ca oricând. Discret simbolizată pe scenă prin linii imaginare trasate de sulurile de mătăsuri și de țesături, ura reciprocă și disprețul ce caracterizează membrii acestor familii se revarsă în mod nefericit asupra iubirii inocente a copiilor lor : Romeo si Julieta. Aflați în imposibilitatea mărturisirii sincere și deschise a sentimentelor ce îi unesc în fața părinților, tinerii recurg la gesturi extreme. Pentru a demitiza tragica poveste, regizorul decide ca în locul personajelor, să cadă răpuse pe scenă niște simboluri – manechine în timp ce personajele își continuă pentru eternitate iubirea intensă și profundă. Poezia limbajului shakespearian, muzica (Șerban Ursachi) ce punctează momentele importante ale piesei, coregrafia (Vava Ștefănescu), decorul mobil ce devine când atelier de croitorie, când sală de dans, când criptă întunecată – toate aceste elemente compun fără îndoială un spectacol complet pe care ca pe spectator îl savurezi în fiecare clipă a lui.

Prezente permanent pe scenă, manechinele de croitorie fără chipuri și fără viață sugerează discret tot atâtea ipostaze și alter-egouri ale personajelor, ale noastre, ale tuturor, ale iubirilor trecute și prezente, cu sau fără happy-end, eterne sau efemere.

Un spectacol de excepție, cu o distribuție pe măsură : Julieta: Sânziana Tarţa, Matei Rotaru, Anca Hanu, Cornel Răileanu, Sorin Leoveanu, Ionuţ Caras, Adrian Cucu, Radu Lărgeanu, Ovidiu Crişan, Angelica Nicoară, Irina Wintze, Cătălin Herlo, Cristian Rigman, Miron Maxim, Diana Buluga, Ruslan Bârlea.

Adriana Filip

P. S. Tot Miercuri, 16 noiembrie, începând de la ora 22.00, în sala mare a teatrului arădean a avut loc un Concert Nicu Alifantis, sub denumirea: Madame Mon Amour