Mai mulți bani europeni pentru infrastructură, cercetare și lupta împotriva cancerului
Bugetul Uniunii Europene pentru 2027, viitorul cadru financiar multianual 2028–2034, investițiile în transport și mobilitate militară, dar și finanțarea luptei împotriva cancerului se află printre marile dosare europene ale acestei perioade. Europarlamentarul Gheorghe Falcă a prezentat mizele acestora pentru România și a insistat asupra proiectelor de infrastructură care ar putea conecta mai bine țara noastră cu Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina.
Un capitol aparte îl reprezintă Mecanismul pentru Interconectarea Europei pentru perioada 2028–2034, unde, potrivit europarlamentarului, au fost introduse în textul de compromis o serie de amendamente importante pentru România. Printre acestea se numără includerea Portului Constanța pe coridorul feroviar spre Bulgaria, extinderea legăturii prin Iași până la Pașcani și introducerea unei noi conexiuni feroviare Buzău – Brăila – Galați – Basarabeasca.
Aproape 200 de miliarde de euro, miza bugetului UE pentru 2027
Bugetul pentru anul 2027 are o importanță specială pentru Uniunea Europeană, fiind ultimul buget anual al actualului cadru financiar multianual 2021–2027. Pe 11 noiembrie, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu asupra acestuia, valoarea angajamentelor fiind de aproape 200 de miliarde de euro.
Gheorghe Falcă atrage atenția că ultimul an al actualului exercițiu financiar vine într-un context dificil, în care trebuie închise programele și proiectele lansate în anii precedenți, în timp ce rezervele financiare ale cadrului multianual sunt aproape consumate.
„Bugetul pentru 2027 este ultimul din actualul plan de șapte ani al Uniunii, cadrul financiar multianual 2021–2027. Asta înseamnă două lucruri: Proiectele trebuie finalizate și plătite, fiind anul în care se închid programele începute în ultimii ani și rezervele sunt aproape epuizate, având în vedere că după șase ani, marja de manevră este minimă. Pe deasupra, dobânzile la împrumuturile pentru redresarea după pandemie au crescut mult peste estimări.
În aceste condiții, am obținut un acord de aproape 200 de miliarde de euro. Parlamentul a obținut 300 de milioane de euro în plus pentru prioritățile sale, iar o parte importantă merge spre transport, mobilitate militară și competitivitate”, susține Gheorghe Falcă.
Pentru transport, programul CEF Transport primește 17,5 milioane de euro suplimentar, ajungând la 1,7 miliarde de euro, o sumă mai mare decât cea prevăzută pentru 2026. Agenția Europeană pentru Siguranța Aviației primește, la rândul său, 1,5 milioane de euro în plus.
Sunt prevăzute, de asemenea, șapte proiecte noi în domeniul transporturilor, cu o valoare totală de 16 milioane de euro, vizând, între altele, siguranța dronelor și protejarea spațiului aerian, combustibili mai curați pentru aviație, transportul feroviar transfrontalier și taxarea camioanelor în funcție de nivelul de poluare.
Mai mulți bani pentru mobilitatea militară
Un alt domeniu care primește bani suplimentari este mobilitatea militară. Bugetul acesteia crește cu 10 milioane de euro, până la 266 de milioane de euro. Fondurile sunt destinate infrastructurii cu utilizare duală, civilă și militară, precum drumuri, poduri și căi ferate.
Creșteri sunt prevăzute și în domeniul competitivității. Horizon Europe primește 21,5 milioane de euro în plus, inclusiv pentru proiecte legate de sănătate și supercalculatoare, întreprinderile mici și mijlocii beneficiază de un plus de 7 milioane de euro, CEF Energie de încă 5 milioane de euro, iar securitatea cibernetică de un milion de euro. Pentru proiecte noi în domeniul spațial sunt prevăzute 25 de milioane de euro, inclusiv pentru protejarea sateliților europeni.
Lupta împotriva cancerului, una dintre prioritățile europene
Un alt dosar prezentat de Gheorghe Falcă este cel privind combaterea cancerului. Pe 12 noiembrie, plenul Parlamentului European a votat raportul privind punerea în aplicare a Planului european de combatere a cancerului.
Falcă subliniază dimensiunea umană a problemei și diferențele foarte mari care persistă între statele membre în ceea ce privește accesul la prevenție și diagnostic.
„La fiecare două minute, un european moare de cancer. Doar în 2022, 2,7 milioane de oameni au primit acest diagnostic, iar 1,3 milioane și-au pierdut viața. În spatele acestor cifre sunt mame, tați, copii și familii întregi.
Pentru Grupul PPE, sănătatea cetățenilor este o prioritate. Pe 12 noiembrie, plenul Parlamentului European a votat raportul privind punerea în aplicare a Planului european de combatere a cancerului. Este un motiv de mândrie că acest raport a fost coordonat de un român, Vlad Voiculescu. Arată că vocea României contează la Bruxelles într-un domeniu care atinge aproape fiecare familie”, afirmă Gheorghe Falcă.
Printre obiective se numără reducerea diferențelor dintre state în privința screeningului, prevenția, depistarea timpurie și accesul mai rapid la tratamente moderne.
Europarlamentarul arată că 40% dintre cazurile de cancer pot fi prevenite și susține introducerea unui screening organizat, prin care fiecare cetățean eligibil să primească invitație. O altă miză o reprezintă protejarea persoanelor care au învins cancerul împotriva discriminării în accesarea creditelor sau asigurărilor.
Pentru viitorul buget european pe șapte ani este solicitată alocarea a cel puțin 2,5 miliarde de euro pentru Planul european de combatere a cancerului.
10 miliarde de euro cerute exclusiv pentru sănătate
Pentru perioada 2028–2034, propunerea Comisiei prevede 22,6 miliarde de euro pentru sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie în cadrul noului Fond european pentru competitivitate, la care s-ar adăuga 20 de miliarde de euro pentru cercetarea în domeniul sănătății.
Parlamentul dorește însă ca sănătatea să beneficieze de o finanțare distinctă și cere ca 10 miliarde de euro să fie rezervate strict acestui domeniu.
Mesajul lui Gheorghe Falcă este tranșant: „Pentru noi este însă esențial ca sănătatea să nu se piardă într-un fond uriaș. De aceea, Parlamentul cere 10 miliarde de euro rezervate strict pentru sănătate.
Cancerul nu așteaptă. Nici noi nu avem voie să așteptăm.”
Miza CEF 2028–2034: marile conexiuni de transport ale României
Pentru România, una dintre cele mai importante componente ale viitorului cadru financiar este Mecanismul pentru Interconectarea Europei, program prin care sunt finanțate infrastructura de transport și rețelele de energie care conectează statele Uniunii Europene.
În 10 noiembrie, în comisiile reunite pentru transport, respectiv industrie și energie ale Parlamentului European, a fost votată poziția Parlamentului referitoare la Mecanismul pentru Interconectarea Europei pentru perioada 2028–2034.
Gheorghe Falcă vorbește în acest context și despre activitatea mai puțin vizibilă a europarlamentarilor în negocierea marilor dosare europene. „Vreau să vă vorbesc astăzi despre o muncă care de multe ori nu se vede. Vreau să vă explic cum funcționează Parlamentul European, pentru că din afară nu se vede întotdeauna. Rapoartele în nume propriu sunt rare. Ele se împart între grupurile politice după un sistem de negociere și de puncte, iar un grup preia coordonarea unui dosar, altul a altui dosar. Dar asta nu înseamnă că ceilalți deputați stau deoparte. Dimpotrivă! Munca adevărată se face în negocierile din spatele ușilor închise, în amendamente, în discuțiile cu raportorii și cu colegii din alte grupuri. Aceste discuții durează uneori luni de zile. Numele nostru nu apare mereu pe prima pagină a unui raport, dar rezultatele se văd în textul final.
Exact asta s-a întâmplat acum. Împreună cu echipa Partidului Popular European, am susținut și am negociat amendamente pentru România. Iar aceste amendamente au fost preluate în textul final de compromis”, a ținut să precizeze europarlamentarul arădean.
Portul Constanța, introdus pe coridorul feroviar spre Bulgaria
Printre modificările prezentate de europarlamentar se află includerea Portului Constanța pe ruta Constanța – București – Giurgiu – Ruse – Varna. Legătura cu Republica Moldova prin Iași a fost extinsă până la Pașcani, iar în document a fost introdusă și o nouă conexiune feroviară: Buzău – Brăila – Galați – Basarabeasca.
Pe listă se mențin și legăturile Craiova – Sofia și Ploiești – Bacău – Cernăuți.
„Portul Constanța a fost adăugat pe coridorul feroviar spre Bulgaria: Constanța – București – Giurgiu – Ruse – Varna. Cel mai important port al României este acum legat direct de această rută europeană. Legătura cu Republica Moldova prin Iași a fost extinsă până la Pașcani. Am introdus o legătură feroviară nouă cu Republica Moldova: Buzău – Brăila – Galați – Basarabeasca. Rămân pe listă și Craiova – Sofia și Ploiești – Bacău – Cernăuți, spre Bulgaria și Ucraina. Am susținut ca porturile maritime și legăturile lor cu interiorul continentului să aibă un loc clar în acest program”, spune Gheorghe Falcă.
Parlamentul European cere peste 91 de miliarde de euro
Europarlamentarul subliniază că diferența dintre propunerea inițială și poziția Parlamentului European este importantă. Comisia a propus aproximativ 81 de miliarde de euro pentru Mecanismul pentru Interconectarea Europei în perioada 2028–2034, în timp ce Parlamentul solicită peste 91 de miliarde de euro.
Din suma cerută de Parlament, 38 de miliarde de euro ar urma să revină transportului, 20 de miliarde mobilității militare, iar 33,5 miliarde sectorului energetic.
Creșterea este spectaculoasă în cazul mobilității militare, având în vedere că actualul buget destinat acesteia este de 1,7 miliarde de euro. În viitorul program, suma propusă ajunge la 20 de miliarde de euro, de aproape 12 ori mai mult.
„Suntem la Marea Neagră, lângă un război”
Gheorghe Falcă leagă aceste investiții atât de dezvoltarea economică a României, cât și de situația de securitate de la granița estică a Uniunii Europene. „Suntem la Marea Neagră, lângă un război. Avem nevoie de drumuri și căi ferate pe care să poată circula rapid și trenurile de marfă, și echipamentul militar. Constanța poate deveni o poartă de intrare a mărfurilor în Europa, dar doar dacă este conectată bine pe calea ferată. Legăturile cu Republica Moldova și Ucraina îi apropie de Uniunea Europeană”, a punctat Falcă.
Proiectele sunt pe listă, dar finanțarea nu este încă garantată
Falcă avertizează însă că includerea acestor conexiuni în documentele europene nu echivalează automat cu alocarea banilor. După voturile din comisiile Parlamentului European urmează votul în plen și negocierile cu statele membre, iar finanțarea este legată și de rezultatul negocierilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene. „Votul din comisii este un pas important, dar nu este ultimul. Urmează votul în plen, apoi negocierile cu statele membre. Totul depinde și de acordul pe bugetul UE 2028–2034. Faptul că aceste linii sunt pe listă nu înseamnă bani garantați: proiectele trebuie pregătite și depuse la apelurile de finanțare”, mai spune europarlamentarul.





















