-6°C
Aradul ar putea fi înghițit de Timiș; existența comunelor și orașelor pusă în discuție în funcție de numărul de locuitori
Județul Arad ar putea să nu mai existe în actuala formă administrativă dacă reforma teritorială pregătită de PSD va merge pe una dintre variantele aflate în discuție. Un scenariu construit pornind de la actuala organizare a Curților de Apel ar putea aduce Aradul și Caraș-Severinul într-o structură administrativă mai mare, alături de Timiș. Deocamdată, însă, nu există o decizie privind noua hartă administrativă a țării și nici un număr stabilit al viitoarelor județe.
Dacă o asemenea formulă ar ajunge să fie aplicată, actualele granițe administrative din vestul României ar fi redesenate substanțial. În același scenariu, Bihorul și-ar păstra statutul de centru administrativ, iar Satu Mare ar putea fi comasat cu acesta. Pentru zona Banatului și Aradului, Timișul ar rămâne unitatea principală, în timp ce Arad și Caraș-Severin ar putea fi absorbite în noua structură.
Trebuie subliniat însă că aceasta nu este forma definitivă a reformei și nici o decizie politică deja adoptată. Chiar Dragoș Benea a temperat ideea unei Românii împărțite obligatoriu în numai 15 județe.
Modelul celor 15 Curți de Apel a fost indicat ca posibilă bază pentru începerea discuției, nu ca hartă definitivă a reorganizării. Liderul PSD a precizat că nu dorește să avanseze în acest moment o cifră și a enumerat ca exemple 15, 18, 20, 22 sau chiar 12 unități, numărul urmând să depindă de criteriile luate în calcul.
Ideea care poate avea consecințe directe pentru Arad pornește de la actuala structură a sistemului judiciar. România are 15 Curți de Apel, iar Dragoș Benea consideră că acest model poate fi analizat pentru a vedea dacă o organizare similară ar putea funcționa și în administrația locală.
Nu doar județele intră în vizor
Proiectul aflat în analiză vizează și administrația de la nivelul localităților. Reforma pregătită vizează și reorganizarea comunelor. Grupul de lucru analizează trei praguri de populație: 1.500, 3.000 și 5.000 de locuitori. În ceea ce privește orașele, se vorbește despre o limită de 15.000 de locuitori. Astfel, orașele cu locuitori mai puțini ar putea să absoarbă unitățile administrativ teritoriale din apropiere sau să revină la statutul de comună.
