-6°C
ARAD + Filarmonică = ȚĂRAN + Lamborghini
Ambiția unor arădeni, de a (men)ține în continuare funcțională Filarmonica, în aceste condiții în care numai cheltuielile cu salariile depășesc 5.000 de euro pe zi, mi se pare de-a dreptul iresponsabilă și îmi amintește de marele prozator Mateiu Caragiale (fiul din flori al celebrului dramaturg), care fiu devenise obsedat de genealogie și heraldică și își confecționa tot felul de arbori genealogici, care de care mai fanteziști.
Desigur, Caragiale ”ăl bătrân” îi mai dădea din când în când peste nas și-i mai reteza din avântul aristocratic, reamintindu-i cu sadism cum că strămoșii lor au fost greci plăcintari, și-i argumenta că cea mai solidă dovadă în acest sens nu trebuie căutată în hrisoave și-n hronici pline de colb, ci era suficient să-și privească în oglindă fruntea teșită de la câte tăvi cu plăcinte au purtat pe cap de-a lungul secolelor strămoșii lor, mai întâi pe străzile Fanarului, mai apoi pe la oboarele și talciocurile din Țara Românească.
Acuma, nu trebuie să fii mare psiholog, ca să observi că pasiunea obsesivă pentru genealogie i se trăgea bietului Mateiu dintr-un complex al bastardului, la fel cum ”ambițul” caragialesc de a (între)ține la Arad o Filarmonică de 5.000 de euro pe zi (numai salariile, la care se adaugă cheltuielile cu clădirea, utilitățile, etc.) provine dintr-un adânc înșurubat complex al provincialului.
Căci, ne convine sau nu, dacă privim lucizi în oglinda realității, vom vedea că Aradul de azi este un ”hibrid agro-industrial”, cum ar spune Augustin Buzura, un oraș muncitoresc, în cel mai bun caz, unde aspirațiile culturale ale populației sunt ... cele care sunt, iar melomanii ce manâncă muzică simfonică pe pâine nu reușesc (cu snobii si bunicuțele ce adorm pe scaune cu tot !!) să umple la nici un concert superba sală a Filarmonicii arădene. Or, dacă public nu e ...
Realitatea e că Filarmonica se adresează unui foarte restrâns număr de spectatori ”specializați” și miza ei culturală minoră nu se aseamănă nici pe departe cu cea a unui teatru sau a unei reviste literare, care își au rolul lor esențial în conservarea și propășirea limbii române, (singurul element ce dă identitate națiunii române și, deci, ne deosebește și ne va deosebi în veci de alte popoare). Filarmonica arădeană mi se pare, acum, la început de secol XXI (radio, televizor, cinema, internet, telefoane inteligente) a fi doar un moft, un lux romantic, adică balsamul ce ne mai alină complexul de provinciali.
Un lux pe care, în aceste vremuri de secetă, și-l poate permite, la puterea lui economică, orașul provincial Düsseldorf, dar, din păcate, nu și Aradul !
Pentru edificare vedeți în galeria de mai jos tabelele cu salariile de la Filarmonica arădeană.
Vasile de Zărand
P.S. Vajnicii apărători ai culturii, pe care nu i-am văzut (pozat) în ultimii 15 ani la nici un concert al Filarmonicii arădene, sunt rugați (din decență) să se abțină de la a posta comentarii!
Zilele comunei Şicula (ediția I) 
Comemorarea eroilor căzuți la Miniș în septembrie 1944 
GHIOROC - Închiderea Festivalului Ghioroc Summer Fest 
Sărbătoarea plăcintelor întinse la Căsoaia 
Tradiții și Obiceiuri Codrenești la Hășmaș 
Zilele localității Cil și Paradă Retromilitară cu ieșire în Valea Rădești 
Praznicul de Pită Nouă de la Pecica, un eveniment deosebit 
Beliu - Praznicul de pită nouă la ediția cu numărul 47 
Ruga de Sfântul Ilie de la Păiușeni 
Întâlnirea Codrenilor în satul de vacanță Groșeni 
15 august - Hramul Bisericii Ortodoxe Măderat 
Zilele comunei Vinga, un eveniment de excepție cu artiști consacrați 