ALEGERI GERMANIA. Mizele unui scrutin care ar putea schimba soarta Uniunii Europene

editat de ARQ • 24 Sep 2017 • 0 Comentarii

Angela Merkel se îndreaptă triumfătoare către un nou mandat de cancelar. Ultimele sondaje de opinie arată că partidul ei va câştiga detașat. Așa că singurul semn de întrebare este ce partide vor forma coaliţia de guvernământ. Scrutinul va aduce, însă, o noutate în peisajul politic german. Pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, în parlament va intra o grupare de extremă dreapta.

ALEGERI GERMANIA. Mizele unui scrutin care ar putea schimba soarta Uniunii Europene

Germania tocmai a încheiat ultimele zile ale unei campanii electorale care ar putea fi catalogată drept una fără evenimente majore. Şansele unei victorii majore a naţionaliştilor sau euroscepticilor sunt foarte reduse, iar sondajele de opinie au rămas constante.

Cu toate că scrutinul nu a fost marcat de discuţii foarte aprinse, alegerile din 24 septembrie ar putea avea repercusiuni interne şi internaţionale majore. Marea întrebare, atât pentru germani, cât şi pentru ceilalţi membri ai Uniunii Europene este cum vor fi distribuite locurile în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german. Răspunsul va determina astfel nu doar posibilele combinaţii de partide care vor forma coaliţia de guvernare, ci va da şi direcţia reformelor care vor fi aplicate în viitor blocului comunitar.

Alegerile din 24 septembrie din Germania vor avea, probabil, ca rezultat unul dintre cele mai fragmentate Parlamente pe care ţara le-a avut în ultimele decenii. Cele mai mari două partide vor încerca să evite reînnoirea actualei coaliţii de guvernare, ceea ce înseamnă că formaţiunile mai mici vor avea un rol foarte important în formarea noului Executiv.

Structura ideologică a noii administraţii va influenţa negocierile pentru reformarea Uniunii Europene, iar atunci când partea de sud a Europei va veni cu propriile propuneri de schimbare, o coaliţie de centru-dreapta va fi mult mai sceptică decât una de centru-stânga.

În ultimii patru ani, Germania a fost guvernată de o coaliţie alcătuită din cele mai mari două partide ale ţării: Uniunea Creştin Democrată de factură conservatoare condusă de cancelarul Angela Merkel şi Partidul Social Democrat progresist, în fruntea căruia se află fostul lider al Parlamentului European, Martin Schulz. Cu toate că cele două formaţiuni au reuşit să lucreze împreună, politicile şi viziunile lor diferă, iar nici una dintre ele nu mai vrea să se vadă mai departe blocată într-o coaliţie cu cealaltă, după aceste alegeri. Ambele partide vor căuta să încheie înţelegeri cu grupările mai mici de pe scena politică, dintre care patru se află în strânsă competiţie pentru locul al treilea în ţară: Partidul Democratic Liber, Partidul Verzilor, Partidul de Stânga şi euroscepticii de la Alternativa pentru Germania. Dacă sondajele de opinie din ultima perioadă sunt suficient de exacte şi fiecare dintre acestea va reuşi să câştige suficient de multe voturi încât să intre în Legislativ, Germania va fi pusă în faţa celui mai fragmentat Parlament din ultimele decenii, notează MEDIAFAX.