Apoi mai târziu, fecioraș fiind, s-a dus cu tata la coasă pe coasta dealului sau pe vale, și s-a bucurat de prima brazdă cosită cu mâna sa, iar tatăl său era mândru că are un fecior adevărat pe care de acum se poate baza în gospodărie. Pe înserate, alături de tata venea fălos în sat, deși frânt de oboseală după prima  zi de coasă. Sărbătorile frumoase petrecute în sat alături de cei dragi au fost momente de neuitat și tot la sărbători, fecior fiind, mergea și la bal în sat, iar când ,,zicea” Ștabu o ardeleană, lua foc pe dinăuntrul și invita nerăbdător o fată la joc. Ce-i drept, fata era destul de rușinoasă, dar nu refuza invitația, pentru că-i plăcea feciorul, iar în serile următoare acesta poate dădea târcoale ferestrei unde dormea acea fată, cântându-i o serenadă. Apoi când s-a dus în armată tot ,,ștabul,, din sat i-a cântat lui și altor feciori din ,,leat,, de dor și jale sau de bucurie pe ulițe.

Odată plecat ,,cătană”, dorul de sat și de cei dragi sau de cea mai dragă fată din sat l-a răscolit în suflet zi de zi și poate de multe ori a revăzut în vis imagini cu cea căruia îi purta dorul ori cu cei dragi de acasă, din satul de la poala pădurii. Aceste amintiri le va purta în suflet toată viața ca pe ceva sfânt și NIMENI nu le va putea răpi, iar atunci când amintirile îl năpădesc, se întoarce cu drag în satul natal de care e legat sufletește atât cât va trăi.

Pe domnul Bujor l-am cunoscut în urmă cu câteva zile , deși pe fiul dânsului, pe Bujorel, în cunoscusem cu doi ani în urmă la un concurs ecvestru, pentru că dânsul are cei mai frumoși cai pentru călărie din zonă. Am un respect deosebit pentru oamenii care nu și-au uitat rădăcina, nu au uitat satul de unde au plecat, pentru că astfel de oameni  întotdeauna lasă ceva frumos în urma lor, ceva de suflet pentru sat și semeni. Îl respect pe domnul Bujor Barna tocmai pentru că astăzi tot mai puțini oameni sunt dispuși să facă ceva frumos pentru satul unde au copilărit, așa cum a făcut dânsul. Deși locuiește în Sebiș, sufletul  dânsului e mereu acolo, la Slatina de Criș, în satul unde a copilărit. Desigur că vor fi și oameni care vor privi altfel acest lucru, însă cei care vor înțelege că sufletul omului dictează întotdeauna acțiunile acestuia, îi vor da dreptate cu siguranță acestui om. Cu câteva zile în urmă, satul Slatina de Criș, un sat mic cu puțin peste o sută de ,,fumuri” a fost în sărbătoare, o sărbătoare organizată în primul rând cu suflet de domnul Bujor, pentru toți fii satului, o sărbătoare a tradiției și a cântecului popular din zonă, dar dincolo de toate acestea, o sărbătoare din suflet pentru locurile natale.

Desigur, domnului Bujor i s-au alăturat și alți oameni care au contribuit la reușita acestei sărbători, oameni care au găsit cu cale că ceea ce vrea domnul Bujor să facă are o importanță majoră pentru continuarea tradiției, a cântecului și jocului popular de pe aceste frumoase locuri. Alături de domnul Bujor, a venit și Consiliul Județean Arad prin Centrul Cultural Județean, printr-un parteneriat la acest eveniment, pentru că la Județ sunt oameni care apreciază și sprijină actiunile culturale tocmai pentru a se păstra nealterată tradiția noastră. Pregătirile acestui eveniment au început cu ceva creme în urmă, pentru că domnul Bujor a dorit reamenajarea troiței din centrul satului, o troiță care amintește de Primul Război Mondial și de feciorii din sat care au căzut pe câmpul de luptă, în Bucovina. Împreună cu alți slătineni, au pus mână de la mână și pe lângă faptul că au refăcut zona troiței, au ridicat și câteva cruci în amintirea celor căzuți pe front, tocmai ca urmașii lor să nu uite niciodată de cei care și-au jertfit viața în marele război. Astfel, duminică, 9 septembrie a avut loc cea de a III-a ediție a ,,Întâlnirii cu fii satului  și Ziua Cânepii” la Slatina de Criș, sărbătoare care a început  cu sfințirea Troiței și depunerea de coroane în amintirea feciorilor din sat căzuți pe front.

Un sobor de preoți a luat parte la slujba de sfințire a troiței după care a luat cuvântul reprezentantul C.J.Arad, respectiv domnul Feieș Ghe. Petru.

Au fost depuse coroane de flori din partea Consiliului Județean Arad prin Consilierul Principal al Președintelui CJA, respectiv domnul Feieș Ghe. Petru, apoi o coroană din partea Composesoratului ,,Slătioara” din Slatina de Criș, o coroană a fost depusă de reprezentanții Armatei Române, prin doi ofițeri (d-l Col. Crișan, Preș .As. Vet. de Război și d-l Lt. Col. Filimon de la Centrul de Recrutare Arad) și o coroană din partea primăriei Dezna, iar câțiva copii au pus coronițe cu flori pe cele 12 cruci, ca un semn al prețuirii pentru acei ostași. A luat cuvântul un reprezentant al Armatei, respectiv d-l Col. Crișan–Preș. As. Vet. de Război, care a înmânat și trei diplome din partea asociației, dintre care una domnului Bujor Barna, cel care a organizat evenimentul. La sfârșitul ceremoniei, domnul Bujor Barna a mulțumit tuturor celor prezenți, preoților, reprezentantului CJA și reprezentanților Armatei Române.

Sărbătoarea a continuat cu o masă caldă oferită tuturor celor prezenți, după care doamna Leontina Prodan a prezentat importanța cânepii în viața locuitorilor satelor din trecut și chiar din prezent. Un război de țesut a fost adus și plasat chiar lângă scenă, pentru ca tinerii și copiii să vadă cum au trăit înaintașii lor. O frumoasă paradă cu caii de curse prin fața publicului a fost un lucru extrem de frumos și atractiv pentru toți cei prezenți, iar în spatele cailor, pe ulița mare, dansând în ritmul ,,ȘTABULUI” (Slătioara), venea Ansamblul ,,Aldeșteana” din Aldești,  care apoi au încins o horă în fața scenei.  Programul artistic a fost prezentat de Cosmina Brădean și Alexandru Pop și a debutat cu instrumentiștii Ansamblului ,,Slătioara” din Slatina de Criș , și trebuie menționat  că domnul Bujor se ocupă și de acest ansamblu, care este la începuturi, fiindu-i președinte de onoare.

Pe scenă a fost invitat domnul Bujor, alături de soția dînsului, doamna Elena Barna, să spună câteva cuvinte de bun venit tuturor celor prezenți, iar doamna Barna a recitat o frumoasă poezie legată de copilăria trăită în sat. Ansamblul ,,Aldeșteana” a prezentat o suită de jocuri din partea Aldeștiului, iar solist vocal a fost o domnișoară mereu cu zâmbetul pe buze, Maria Condea. Ansamblul ,,Druscelile” din Bârsa a prezentat ca de obicei o suită de dansuri din zona Bârsei, pentru că bârsanii joacă autentic ,,ca la Bârsa” iar soliste vocale au fost Roberta Tomșa și Mădălina Matcău. Dincolo de faptul că au prezentat evenimentul, Cosmina și Alex sunt interpreți foarte talentați de muzică populară, de altfel dânșii fiind și soliștii ansamblului Slătioara.

Veniți tocmai de la Sărbătoarea de la Țebea, domnul președinte  Iustin Cionca și d-l vicepreședinte Sergiu Bâlcea au adresat câteva cuvinte frumoase celor prezenți, amintind faptul că instituția Consiliului Județean Arad este alături de locuitorii satului Slatina de Criș și îi va sprijini  mereu, așa cum au sprijinit și acest eveniment. Alături de aceștia, pe scenă au fost d-l Gheorghe Feieș, primarii comunelor  Moneasa, Dezna, Cărand, Bârsa și d-l Bujor. Junii cetății Dezna au prezentat apoi un program de dansuri, printre care și câteva  jocuri de Bihor. Pe scenă au evoluat și câțiva interpreți de marcă și aici trebuie amintită d-na Voichița Suba, cea căruia îmi place să-i spun ,,Sufletul Văii Crișului” pentru că prezența ei la orice sărbătoare câmpenească este o adevărată bucurie, apoi Rapsozii Zărandului, conduși de maestrul Petrică Pașca, cu soliștii Malvina Nagy, Daniela Dudaș, Cornelia Căprar Roman, Cătălin Crișan au încântat publicul, deși se înserase de mult. O invitată specială tocmai de la Hunedoara, d-na Ana Almășanu Ciontea a încheiat seara artistică aproape spre miezul nopții. A fost o sărbătoare în care fii acestui sat s-au reîntâlnit, unii poate după mulți ani, dar dincolo de acestea, a fost o sărbătoare care a întregit calendarul sărbătorilor folclorice din Județul Arad și care va rămâne cu siguranță și în calendarul celor de la Centrul Cultural Județean, care pun accent pe tradiție și folclor. Lumea s-a  adunat la Slatina de Criș de pe toată zona Sebiș-Moneasa și am văzut prieteni dragi de la Păiușeni, Bârsa, Moneasa, etc. Cert este că au fost peste 500 de suflete prezente la eveniment. Chiar dacă se credea că Slatina de Criș este un sătuț uitat de timp, acolo, între dealuri, iată că un om cu suflet mare a scos din anonimat acest tărâm pe care îl iubește din copilărie. Dacă în fiecare sat ar exista un om ca Bujor Barna, alta ar fi soarta satelor noastre în viitor, iar tradiția, cântecul și jocul popular AUTENTIC cu siguranță ar dăinui  peste ani. Dumnezeu să ne ajute !