-6°C
Ziua Câmpului, organizată de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare de la Lovrin, între recunoștință și speranță pentru viitor
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Lovrin a găzduit recent cea de-a X-a ediție a Zilei Câmpului, un eveniment devenit tradiție în mediul agricol românesc. Anul acesta, sărbătoarea științei aplicate în agricultură a fost marcată de un moment de profundă încărcătură emoțională: comemorarea profesorului Valeriu Tabără, considerat părintele spiritual al stațiunii și unul dintre cei mai aprigi susținători ai cercetării agricole autohtone.
Directorul Marinel Horablaga, aflat de un deceniu în fruntea stațiunii, a vorbit despre importanța acestei ediții aniversare, dedicată în întregime memoriei profesorului Tabără. „Este un an cu negru pentru noi, anul în care l-am pierdut pe cel care a crescut această stațiune. L-am respectat și îl voi respecta toată viața”, a spus emoționat directorul, în deschiderea evenimentului.
Participanții, printre care s-au numărat cercetători, cadre universitare, reprezentanți ai mediului agribusiness și studenți, au păstrat un moment de reculegere în memoria fostului președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice. Pe tricourile purtate de echipa organizatoare a fost imprimat un citat reprezentativ din discursurile profesorului Tabără, simbol al respectului și continuității unei misiuni științifice.
În cadrul evenimentului, s-au reiterat propunerile înaintate către Ministerul Agriculturii, ca stațiunea să poarte numele profesorului Valeriu Tabără și să fie transformată într-un institut de cercetare, recunoscut la nivel național. „Este o datorie de onoare ca numele domniei sale să rămână veșnic legat de această instituție. Ne dorim să devenim un institut care să deservească agricultura din Vestul României, așa cum și-a dorit și profesorul Tabără”, a subliniat Marinel Horablaga.
Activitatea științifică desfășurată la Lovrin demonstrează un parcurs solid și constant. În fiecare an, colectivul de cercetători a reușit să obțină soiuri noi, adaptate condițiilor pedoclimatice ale țării. Printre realizările recente se numără un soi de dactylis, un soi de ghizdei aflat în curs de omologare și o linie nouă de grâu. În plus, cercetătorii lucrează și la soiuri de ovăz de toamnă, cu rezultate promițătoare în testări.
„Cercetarea agricolă de stat trebuie să fie un liant între cei care promovează inputuri și fermieri, dar și un garant al securității alimentare naționale”, a afirmat directorul stațiunii. În viziunea sa, cercetarea autohtonă nu intră în concurență cu multinaționalele, ci le completează, oferind variante adaptate realităților locale.
La eveniment a fost prezentă și conducerea Facultății de Agricultură, care a subliniat importanța colaborării cu stațiunea Lovrin și a încurajat viitoarele generații de ingineri agronomi să creadă în viitorul cercetării românești. „Soiurile românești, create în arealul nostru, sunt cele mai adaptate la condițiile actuale de stres climatic. Lovrinul a demonstrat deja că poate oferi soluții viabile și valoroase”, a declarat unul dintre profesorii prezenți.
Stațiunea Lovrin este una dintre cele mai vechi instituții de cercetare agricolă din țară, cu o moștenire științifică de excepție. Personalități de marcă din perioada interbelică și postbelică și-au desfășurat activitatea aici, iar aproape 70% dintre cercetătorii agricoli din România înainte de 1989 provin din această rețea. Grație implicării profesorului Valeriu Tabără, stațiunea a fost salvată de la dispariție și a cunoscut o revitalizare profundă, devenind un reper pentru agricultura din Vest.
