"Ți-ai închis ușa"?

scris de Vasile Zărăndan • 04 Sep 2017 • 1 Comentarii

Sub acest titlu sugestiv s-a desfășurat în acest sfârșit de săptămână conferința de presă găzduită la sediul IPJ Arad de către comisarul șef Ioan Tamaș, secondat, desigur, de către colegele de la biroul de presă al instituției.

Iată cum arată (în cifre) tabloul infracțional în județul Arad, de la începutul anului și până în prezent: au fost comise 2526 de infracțiuni contra patrimoniului (mai puțin cu 187 față de perioada similară a anului trecut), totalul infracțiunilor de furt fiind de 1666. Tot în perioada analizată au fost prădate 312 locuințe, dintre care prin efracție 141. Din curți, anexe gospodărești și gospodării au fost comise 133 de infracțiuni. În mediul rural 106 furturi s-au săvârșit din locuințe, dintre care 58 prin efracție și 57 din curți și anexe.

Un caz special se pare că a fost cel al unui copil din Aradul Nou, care s-a dovedit "precoce", până la vârsta de 14 ani adjudecându-și în palmares un număr impresionant de spargeri, dublate de nenumărate internări în centrele pentru minori. Din momentul când a împlinit 14 ani și până a fost arestat a mai dat încă 9 "tunuri" în locuințe, manifestându-se constat violent, asta probabil și datorită consumului de alcool.

"Desfășurăm activități preventive privind furturile din locuințe și ele reprezintă o prioritate pentru noi, deoarece de la un furt din locuință se poate trece cu ușurință la o infracțiune cu mult mai gravă. Căci infractorul poate intra peste proprietarul locuinței și de aici este un pas foarte mic până la o infracțiune foarte gravă. Și pe acest considerent ne mobilizăm pentru a desfășura activitățile preventive, de atenționare și prevenire a acestui gen de infracțiuni", a precizat comisarul șef Ioan Tamaș.

Vasile Zărăndan

P.S. Cazul băiatului din Aradul Nou mi l-a readus în minte pe Victoraș, un adolescent din Bacău și pe care l-am cunoscut în anii '90 într-un lagăr de azilanți din Germania.

Victor era un tânăr blond, cu părul lins și dat pe spate ca-n celebra poză a lui Eminescu de pe caietele de școală, îmbrăcat mereu la patru ace și mirosind de la 1 km a parfum Gabriella Sabatini (cum era la modă pe atunci).

Specializat în furt de portmonee (după ce ne-am împrietenit, mi-a mărturisit odată că-n momentul în care extrage portofelul din buzunarul omului, intră într-o stare de satisfație erotică mult mai intensă decât dacă ar fi în Puff cu o femeie!), ca să nu își iasă din mână, Victoraș șterpelea în timpii morți și aparate foto ori chiar video-uri de prin supermarketurile din Niedersachsen.

Mi-a povestit că suferea de cleptomanie de când se știa și își amintea cu nostalgie cum în copilărie (era fiu de medici), când maică-sa îl îmbrăca "mariner" și mergeau în Bacău la o cofetărie, el le privea pe prietenele doamnei doctor în ochi, cu ochii lui inocent-albaștri, în timp ce mânuțele lui fremătau de satisfacție, cotrobăind prin poșetele fraierelor.

Până la urmă Victoraș a căzut la datorie în Germania, adică a fost prins de către Deutsche Polizei cu mâinile în buzunarele unui neamț și, deoarece nu avea 18 ani impliniți, a fost expediat cu primul avion în RO.

Îi rămăseseră la mine în păstrare câteva mii de mărci vest germane, așa că am sunat la nr. de telefon din RO. pe care mi-l lăsase Victor pentru orice eventualitate și, într-adevăr, la telefon a răspuns doamna doctor, care într-o lungă convorbire mi-a confirmat tot ce-mi povestise fiul în lungile nopți de iarnă din Saxonia Inferioară. (Va trebui să istorisesc odată cum, mulțumită bandei lui Victor, am petrecut un Revelion cu caviar și alte delicatețuri, cum cred că numai Helmut Khol și-o fi permis ...)

Peste vreo două săptămâni de la telefonul cu pricina m-am pomenit cu o ilustrată expediată din Cluj-Napoca, în care Victoraș îmi confirma primirea banilor și care ilustrată se încheia cam așa: Țucușor, Până-i Caritasu-n floare/ Nici în p ... nu mă doare !

Iar eu mi-i și imaginam de la 2000 de km distanță pe fraierii cu portofelele doldora, urcând Dealul Feleacului, precum somonii plini de icre urcă spre izvoarele fluviilor, în timp ce ursuleții surescitați erotic își așteaptă în vaduri prada.

Vasile Zărăndan