Și a fost pictorul Giotto Doichiță cu ”Eqilibrium tremens” la Galeria DELTA
Joi, 25 Iunie, începând cu ora 18,00, la Galeria Națională DELTA, în prezența unui select public, a avut loc vernisajul expoziției personale de pictură a cunoscutului artist plastic arădean, Giotto Doichiță, intitulată extrem de sugestiv ”Eqilibrium tremens”.
Despre lucrările atârnate pe simeze s-au exprimat, aplicat și expresiv, scriitorul Gheorghe Schwartz și pictorul Ioan Kett Groza.
”Titlul acestei expoziții este împotriva lui ”tremens”. Cuvântul tremens, dacă vă uitați în dicționarul limbii române, nu există singur! Există numai boala ”Delirium tremens” la alcoolici, dar ”tremens” singur nu există în dicționar. Tremens este haosul care se instaurează, haosul care este cam peste tot și acum în lume și atunci trtebuie să vină o reacție din partea unei societăți, care nu mai suportă aceste turbulențe. Problema mare este că pentru muzica simfonică, clasică, trebuia puțină pregătire, însă muzica dodecafonică nu mai poți să o accepți decțt dacă ai o pregăîtire foarte serioasă în acest domeniu. Același lucru se întâmplă și-n pictură, același lucru se întâmplă și-n balet, în toate artele, cu excepția cinematografiei, care a rămas clasică de la început. Pictura academică te obligă la o anumită rigoare, pe când aicea poți să spui ceea ce simți tu, cum cade lumina în clipa în care vezi tabloul, care este starea ta sufletească, starea ta fizică și așa mai departe. În aceste lucrări poți să ai orice sentiment și poți să devii stăpânul a ceea ce vezi acolo. Dacă reușești să ordonerzi haosul, dacă reușești să interpretezi aceste lucruri situate parcă anapoda, într-o ordine geometrică, într-o ordine care este făcută de om și aranjată de om, ai reușit să înțelegi ceva din aceste lucrări”, a deslușit scriitorul Gheorge Schwartz tainele picturii lui Giotto Doichiță.
”Mie îmi place felul în care Giotto abordează arta, curajul acesta pe care îl manifestă în lucrările pe care ni le prezintă, linia aceasta care curge efectiv, de fapt toate etalările astea de lucrări care vă înconjoară sunt exploziile magmei interioare ale artistului, care are o trăire foarte intensă și astea sunt exploziile lui practic. Dezinvoltura cu care pune culoarea acolo, cu pensula, cu șprițul, cu ce are la îndemână, este esențiaă, căci artistul simte foarte bine ceea ce vrea să exprime. Mă bucură și faptul că are o curățenie, o aerisire a lucrărilor, iar lucrările de mari dimensiuni, așa cum spunea și Schwartz, iți permit să te uiți și să dialoghezi cu ele. Deci, asta este important în ceea ce vi se oferă, vă uitați și încercați să pătrundeți ușor în ceea ce a simțit artistul. Poate că nu o să ajungeți la aceleași coordonate, la aceleași stări pe care le-a avut el, dar, dacă sunteți măcar pe aproape, este bine”, a venit cu propriul punct de vedere artistul plastic Ioan Kett Groza.
Personal, mi-aș permite și o analogie fecundă și cu filmul ”Eqilibrium”, o distopie a regizorului Kurt Wimmer, care amintește, nu-i așa, de ”Minunata lume nouă” (Aldous Huxley) și unde emoțiile sunt interzise prin lege.
Dar iată o prezentare a lui Giotto Doichiță, ”par lui-meme” (prin el însuși):
”Expoziția „Equilibrium tremens” investighează relația și coexistența dintre două elemente structurale opuse: forma liberă și cea geometrică. Proiectul propune o analiză vizuală a contrastului dintre impulsul spontan și rațiunea matematică, punând în dialog gestul liber al picturii cu o structură clară și precisă.
În cadrul acestor lucrări, stările emoționale sunt organizate și integrate în compoziții riguroase. Giotto Doichiță nu caută un echilibru static, ci o dinamică subtilă în care poezia formei libere și rigoarea geometrică se suprapun. Această intersecție transformă pânza într-un spațiu viu, definit de un dialog constant între libertatea gestului și rigoarea structurii”.
Vasile Zărăndan




















