Vremea Romania, Arad -6°C

Stiri Arad

Românii din străinătate, în număr record pentru votul prin corespondență la alegerile parlamentare: aproape 40.000

Peste 43.000 de români din străinătate s-au înscris oficial în Registrul electoral pentru a vota la alegerile parlamentare din acest an, majoritatea prin corespondență.

Românii din străinătate, în număr record pentru votul prin corespondență la alegerile parlamentare: aproape 40.000
Comentează 0

Până joi, 22 octombrie, pe site-ul votstrainatate.ro, s-au înscris în total 43.177 de cetățeni români, dintre care 3.939 au optat pentru votul la urne, restul alegând votul prin corespondență.

Prin înregistrarea ca alegător prin corespondență, cetățeanul român cu drept de vot, care locuiește în străinătate și deține documente valabile de ședere din partea statului respectiv, solicită transmiterea prin poștă a documentelor de vot la adresa sa de corespondență, transmite Autoritatea Electorală Permanentă.

Cele mai multe cereri pentu votul prin corespondență au trimis românii din Marea Britanie - 9.225, Germania - 5.773, Italia - 3.378, Spania - 3.338, Franţa - 2.769.

Peste 1.000 de cereri pentru vot prin corespondeță au fost depuse de românii din Belgia, Olanda, Elveţia, Austria, SUA, Irlanda.

De asemenea, 3.939 de români s-au înscris pentru a vota la alegerile parlamentare la o secţie de votare. Termenul limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate a expirat în acest caz din 21 septembrie.

Prin înregistrarea ca alegător în străinătate, cetățeanul român cu drept de vot care are domiciliul sau reședința în străinătate, solicită organizarea unei secții de votare în localitatea și statul unde vrea să voteze.

Astfel că cele mai multe cereri pentru vot la secție din partea celor din Diaspora au fost trimise de românii din Marea Britanie - 816, Germania - 421, Spania - 385, Italia - 322, Olanda - 282, Republica Moldova - 216, Franța - 196, Belgia - 191.

Conform legislaţiei în vigoare, înregistrarea ca alegător prin corespondenţă sau la o secţie de votare a început la 1 aprilie 2020 şi se încheie odată cu expirarea a 15 zile de la data începerii perioadei electorale, adică în data de 21 septembrie. 

În cazul votului prin corespondenţă, termenul a fost prelungit cu încă o lună. Termenul de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondenţă a expirat joi, 22 octombrie, la ora 24.00.

Cetățeanul român cu domiciliul sau reședința în străinătate care dorește să voteze prin corespondență sau la o secție de vot la alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din 6 decembrie 2020 va fi radiat din lista electorală permanentă din România și înscris în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondență, respectiv în lista electorală permanentă din străinătate.

Număr record la votul prin corespondență. În acest an numărul celor care vor să voteze prin corespondență pentru desemnarea celor pe care vor să îi reprezinte în Parlament atinge un adevărat record - de cinci ori mai mare decât în decembrie 2016. În urmă cu patru ani, au fost 8.889 de români înscriși , față de cei aproape 40.000 din acest an.

Candidaturile pentru alegerile în Diaspora au fost finalizate, astfel că numărul definitiv de candidați înscriși pentru cele două zile de vot este de 76.

76 de candidați pentru Diaspora

Biroul electoral pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării a anunțat că sunt 76 de candidaturi pentru alegerile parlamentare în Diaspora, din partea a opt partide politice şi doi independenţi. Este vorba de PNL, Alianţa USR-PLUS, Pro România, PMP, PSD, UDMR, Partidul Ecologist Român şi Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), alături și de doi candidaţi indepedenţi.

Alegerile în Diaspora se vor desfăşura pe 5 şi 6 decembrie, potrivit legislației în vigoare.

Guvernul a decis prin Hotărâre de Guvern ca alegerile parlamentare să aibă loc pe 6 decembrie, cu începerea campaniei electorale în 6 noiembrie, înainte cu 30 de zile de data scrutinului.

Este posibil însă ca alegerile să fie amânate, după ce Curtea Constituțională a decis că data alegerilor nu poate fi stabilită de Guvern, cum a fost în ultimii aproape 30 de ani, ci de Parlament. Proiectul de lege care conferă însă Parlamentului dreptul de a stabili data alegerilor nu a fost încă promulgat de președintele Iohannis. Șeful statului, secondat și de Guvern susțin că alegerile pot fi organizate în 6 decembrie, în timp ce social-democrații au propus deja amânarea alegerilor din cauza epidemiei de COVID-19, pentru 14 martie. În acest sens a fost depus în Parlament și un proiect de lege de un deputat independent. 

Sursa: realitatea.net

Articole asemanatoare


Scrie un comentariu

trimite