România a pierdut meseriașii. Ne-ar trebui cel puțin 20 de ani să-i recuperăm

editat de ARQ • 09 Dec 2016 • 0 Comentarii

În România, piața muncii își pune singură piedică printr-un paradox care a luat tot mai mare amploare în ultimii ani. Avem nevoie de meseriașii de altă dată, dar nu-i angajăm pentru că sunt prea bătrâni, asta în contextul în care, în ultimele trei decenii, ne-am „omorât” școlile profesionale.

România a pierdut meseriașii. Ne-ar trebui cel puțin 20 de ani să-i recuperăm

În aceste condiții, României i-ar trebui 150 de ani să își refacă nivelul maxim de specialiști sau minim 20 de ani, dacă ne uităm la câți meseriași scotea după Revolușie România și câți scoate acum.

Astfel că, dacă imediat după Revoluție scolile profesionale avea înscriși aproape 210.000 de elevi, în ultimii ani, numărul acestora a scăzut de 8 ori, până undeva la aproape 26.000 de elevi. Iar la capitolul ucenicie, prin programele de sprijin de la stat nu s-au inscris decât 230 de tineri, în 2015.

Mai mult, statul acum a ajuns să ajute cu subvenții companiile care angajează șomeri de peste 45 de ani, iar sprijinul financiar este de 900 de lei pe lună.

Nu avem forță de muncă nouă printre „meseriași”, iar cei care sunt deja trecuți peste o anumită nu sunt angajați de companii pe motiv că sunt prea bătrâni.

Ne-au plecat meseriașii

Potrivit autorităților, acest fenomen a generat migrația forței de muncă, aceea care avea o calificare. Așa s-a ajuns să pierdem de-a lungul timpului până la 4 milioane de români specializați pe diferite meserii.

”Am pierdut prin migraţie, unii spun 3 milioane de cetăţeni, alţii spun 4 milioane, jumătate de cetăţeni activi pe piaţa muncii, am pierdut generaţia care avea abilităţi pe piaţa muncii, care avea abilităţi să devină meseriaşi, şi produce în alte ţări europene, o generaţie fertilă”, a declarat Daniela Vişoianu, preşedinta Coaliţiei pentru Educaţie, în cadrul conferinței „Deficitul de angajaţi calificaţi. Cum pot fi “reînviate” şcolile profesionale din România?”.

Potrivit ei, România nu are cum să îi mai înlocuiască pe aceștia, iar o parte din elitele acestui domeniu au rămas în zona rurală a României.

Avem deficit de forță de muncă

Mai rău este că angajatorii din România văd țara noastră ca fiind una din primele la nivel european care suferă din cauza deficitului de talente în domeniul forței de muncă. „Faţă de 2014, percepţia potrivit căreia avem deficit de talent, de forţă de muncă calificată, este în creştere cu 21%. Şi ceea ce cred că este foarte important de menţionat este topul meseriilor. Este o analiză făcută pe 2015 şi situaţia a fost considerată pornind de la acele date. Pe locul întâi este postul de meseriaş calificat. Deci locul întâi cerut de angajatorii din România este de meseriaşi calificaţi”, a spus Dragoş Pîslaru, ministrul Muncii.

Dacă ne uităm la locurile doi și trei, cu privire la cerințele angajatorilor, aceștia spun că le lipsesc foarte mult inginerii și șoferii. De abia după acestea, vin joburi precum cele de manager, personal IT, personal financiar-contabil sau personal pentru hoteluri şi restaurante.

„În ultimii ani, observăm o creștere accelerată a pieței muncii în România, iar lucrurile par să continue într-o manieră similară. Așadar ne așteptăm să vedem același traseu ascendent și în anul 2017. În acest context este clar că pe toate nivelurile profesionale avem nevoie de mai mulți specialiști, pregătiți să facă față acestor trenduri. Din păcate, sistemul educațional nu este corelat cu aceste tendințe, nici în zona universitară, nici în cea a școlilor profesionale”, confirmă și Andrei Frunză, CEO eJobs Group.

Inflația de diplome, un mare rău

Inflația de diplome creată de fabricile de diplome și absolvenți din România a destabilizat foarte mult balanța forței de muncă din România. Din acest motiv, foarte mulți angajatori au fost nevoiți să își creeze propriile sisteme de testare şi verificare, iar ulterior de pregătire, pe bani serioşi, spune ministrul Muncii.

„Nu a existat o voinţă politică şi societară care să ne îndrepte să punem accent pe şcoala profesională. Ceea ce este paradoxal este că acest fenomen de a ţine sub capac zona de învăţământ profesional a fost, în paralel, cu zona de discreditare a învăţământului superior”, a mai spus Pîslaru.

Potrivit lui, fabricile de diplome, pe care le-am avut în această zonă, mai ales din sectorul privat, au dus la o problemă majoră pentru toţi angajatorii.

„În momentul în care primesc o diplomă oarecare, de orice fel de învăţământ superior, nu o să dau nume de investitori, dar îmi stau pe limbă, de universităţi din sectorul privat care au dat diplome pe bandă rulantă, practic acea diplomă nu are valoare”, a mai spus ministrul.

Sursa libertatea.ro