Risipă alimentară: românii aruncă cu 45% mai mult decât europenii
România continuă să piardă resurse valoroase direct din farfurie. Cele mai recente date analizate de senatorul Glad Varga arată că țara noastră generează aproximativ 3,6 milioane de tone de deșeuri alimentare pe an, echivalentul a 10.000 de tone aruncate în fiecare zi. În spatele acestor cifre se află bani, apă, energie și muncă risipite.
„România aruncă aproximativ 3,6 milioane de tone de deșeuri alimentare pe an. Asta înseamnă aproape 10.000 de tone în fiecare zi!
La nivelul Uniunii Europene, fiecare locuitor generează, în medie, 350 de grame de deșeuri alimentare pe zi. Aproape 2,5 kilograme pe săptămână.
Vorbim despre mâncare, dar și despre coji, oase și alte părți necomestibile. În spatele acestor cantități sunt bani, apă, energie și muncă.
Am analizat cele mai recente date publicate de Eurostat și am observat ceva interesant.
România apare cu aproximativ 3,58 milioane de tone de deșeuri alimentare, adică în jur de 187 kg pe locuitor anual. Asta înseamnă peste 500 de grame pe zi pentru fiecare român, față de media europeană de 350 de grame.
Cu alte cuvinte, raportat la populație, generăm cu aproximativ 45% mai multe deșeuri alimentare decât media UE.
Dar există și o problemă: România este una dintre cele trei țări care nu au raportat date pentru 2024. Eurostat a utilizat pentru noi cifrele din 2023.
Chiar și așa, comparația ar trebui să ne pună pe gânduri. Nu stăm deloc bine!”, scrie pe Facebook Glad Varga, senator PNL de Arad.
Mai mult de jumătate din aceste deșeuri provin din gospodării, nu din industrie sau retail. Cumpărăm prea mult, uităm alimente în frigider sau gătim în exces, iar rezultatul este o risipă alimentară care se vede în bugetul fiecărei familii. Deși legislația permite reducerea prețurilor înainte de expirare, donarea surplusului și luarea mâncării acasă de la restaurant, rămâne de văzut cât de eficient funcționează aceste măsuri.
„Și mai este un detaliu important: din cele 3,58 milioane de tone, aproape 2 milioane provin din gospodării. Mai mult de jumătate!
Așadar, nu discutăm doar despre risipa din magazine, restaurante sau industrie. O parte importantă a problemei este chiar în casele noastre.
Cumpărăm mai mult decât consumăm, uităm alimente în frigider sau gătim prea mult. Și ajungem să aruncăm produse pe care le-am plătit.
Avem deja legislație care încurajează reducerea prețurilor înainte de expirare, donarea surplusului alimentar și posibilitatea de a lua acasă mâncarea rămasă la restaurant. Dar trebuie să vedem cât de bine funcționează aceste măsuri”, mai scrie parlamentarul.
Senatorul Glad Varga subliniază că România are nevoie de date actualizate și soluții practice pentru a reduce risipa alimentară, atât în gospodării, cât și în magazine, restaurante și unități de producție. Subiectul va fi urmărit în cadrul Comisiei pentru Mediu, pentru că politicile publice nu pot fi evaluate corect fără o imagine clară a fenomenului.
„Cred că avem nevoie de două lucruri: date actualizate și soluții care să facă mai ușoară prevenirea risipei, atât pentru gospodării, cât și pentru magazine, producători și restaurante.
Voi urmări acest subiect și în activitatea Comisiei pentru Mediu. Nu putem evalua eficiența politicilor publice dacă nu știm exact cât și unde se pierde.
Și sunt curios: voi ce ajungeți să aruncați mai des acasă? Alimente care expiră înainte să le consumați sau mâncare gătită în cantitate prea mare?”, a încheiat parlamentarul.





















