Vremea Romania, Arad -6°C

Stiri Arad

Paştele Morţilor, sărbătoarea pe care o s-o privim DE DINCOLO, cândva, fiecare dintre noi

Paştele Morţilor, sărbătoarea pe care o s-o privim DE DINCOLO, cândva, fiecare dintre noi
Comentează 4

Duminică, 8 mai, în cimitirele arădene Pomenirea şi Eternitatea (UTA) a început sărbătoarea cunoscută în Transilvania sub numele de Paştele Morţilor, în alte părţi purtând denumirea mult mai sugestivă de „Paştele Blajinilor”. BLAJINI, adică morţi de-acuma, oricât de aprigi ar fi fost ei pe când trăiau, în prezent (-ul nostru) nemaiputând fi (se zice!?) decât blânzi şi inofensivi. De parcă moroii, strigoii, vâlvele, vântoasele, ielele, şarcanii, bosorcile ori vampirii n-ar fi fost scorniţi tot pe aceste meleaguri şi îşi fac de cap mereu în minţile noastre!?

Pornită se pare dintr-o datină păgână, dar adânc înşurubată în mentalul românilor - dintr-un rit de comuniune cu sufletele rudelor, duse deja „în lumea de dincolo” şi unde li se trimitea în coşuri lăsate să plutească la vale pe râuri, de-ale gurii din lumea noastră, deşi acolo (cică) „nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit”, fapt a cărui autenticitate, mai devreme sau mai târziu, o să o constatăm pe cont propriu fiecare dintre noi - sărbătoarea a fost tacit adoptată de creştinism (ca şi Crăciunul ori Rusaliile), fixându-i-se ca dată de celebrare ziua de luni de după Duminica Tomii (la o săptămână după Paşti). Numai că din comoditate în România (în Republica Moldova ziua de luni a Paştelor Blajinilor e sfântă, adică e zi nelucrătoare) multă lume preferă să se achite de obligaţiile faţă de sufletele strămoşilor duminica, dacă tot e zi liberă.

Aşa că azi mormintele au arătat puţulite, ca-n faţa Sfântului Petru chiţibuşarul, sosit la inspecţia „Judecăţii Zilei de Apoi”, iar aparţinătorii au venit la cimitir cu portbagajele şi plasele pline cu bunătăţuri (ouă roşii, cozonac, prăjituri, dulciuri, vin, mai şi câte-o ţuiculiţă, dacă decedatului i-a plăcut să tragă la măsea), orfande sfinţite prompt, la faţa locului, de către preoţi afabili şi date apoi de pomană boschetarilor, cerşetorilor şi aurolacilor ori consumate de cei de-acolo, după ce s-au vărsat, creştineşte, câţiva stropi pe mormânt cu gândul la cei „de dincolo”, ce, într-un fel sau altul, se speră să se bucure şi ei cumva de ele.  

PAŞTELE BLAJINILOR, sărbătoarea pe care, mai devreme sau mai târziu, o să o privim „de dincolo” fiecare dintre noi !!!

Vasile Zărăndan

 

Galerie foto (64)

Articole asemanatoare


Scrie un comentariu

trimite
















Inchide