„În primul rând trebuie să vă spun ne confruntăm cu lipsa fondurilor. Încercăm să structurăm o echipă pentru a accesa fonduri europene, deși nu știu ce fondurile europene o să mai fie pentru localitățile mici în viitor.

Încercăm să asfaltăm acum 1,2-1,3 km din drumul care a fost județean și l-am preluat de la Consiliul Județean, de la limita cu județul Hunedoara până la intrarea în Târnăvița. Am preluat acel drum, în urma hotărârii unei adunări cetățenești, pentru că am vrut să ne consultăm cu oamenii din zonă. Având în vedere lățimea drumului, acesta nu mai îndeplinea normativele ca drum județean, pentru a putea fi asfaltat. Am decis astfel să-l preluăm noi, pentru a-l putea asfalta”, a declarat primarul Miron Golea, care în urmă cu doi ani a decis să se întoarcă de la Arad în comuna natală, cu experiența pe care a dobândit-o în mediul privat și administrația județeană.

Planul extins de asfaltare: peste 15 kilometri în diverse faze

Edilul ne-a prezentat și un plan mai mare de modernizare a infrastructurii rutiere, care acoperă toate legăturile dintre Hălmăgel și satele aparținătoare. El subliniază că proiectele sunt în diverse stadii – proiectare, licitație sau execuție – și că sprijinul Consiliului Județean a fost esențial pentru demararea lucrărilor. În lipsa unor finanțări consistente, administrația locală încearcă să avanseze cu fiecare tronson, pentru a îmbunătăți accesul între sate și a facilita circulația locuitorilor.

„Avem în proiectare pentru asfaltare 10 km de drumuri comunale, plus 5,5 km  pe Anghel Saligny, care e în licitație. Toate drumurile sunt între reședința de comună și satele adiacente, între Hălmăgel și Luncșoara, Hălmăgel și Sârbi, Hălmăgel și Târnăvița și Hălmăgel și Țohești. Între Hălmăgel și Târnăvița avem în fază de proiectare  5,7 km, din care 1,2-1,3 km aproximativ va fi asfaltat anul acesta, sper. Am primit de la Consiliul Județean un milion de lei”, a punctat primarul.

Drumuri deja începute și proiecte în licitație

Primarul explică faptul că unele tronsoane au fost deja asfaltate, iar altele sunt în curs de proiectare. Programul Anghel Saligny reprezintă o sursă importantă de finanțare, însă procedurile sunt lente și necesită răbdare. În paralel, administrația locală încearcă să mențină ritmul lucrărilor, pentru a nu pierde oportunitățile de finanțare.

„Tot în faza de proiectare, în continuarea a ceea ce s-a făcut până acum avem un tronson între Hălmăgel și Sârbi. S-au asfaltat 3 km și mai sunt de asfaltat 2,5 km care sunt în proiectare. Între Hălmăgel și Luncșoara, mai exact Luncșoara de Sus, există proiect. Pe Anghel Saligny avem în licitație 3,7 km, între Hălmăgel și Țohești. 1,7-1,8 km sunt în proiectare și 1,6-1,7 km avem pe proiect pe Anghel Saligny, care e în licitație”, a mai spus edilul.

Reparații în regie proprie

Edilul explică faptul că, în lipsa fondurilor, administrația intervine cu propriile resurse pentru a acoperi gropile din asfalt. Este o soluție temporară, dar necesară pentru a menține drumurile circulabile.

„Facem reparațiile în regie proprie pentru gropile din asfalt. Am cumpărat asfalt la rece și turnăm noi cu sacul și îl batem cu placa de vibrat”, a punctat Golea.

De menționat că lungimea totală a drumurilor principale din comunale din comună e de aproximativ 30 km, dintre care 15 km sunt asfaltați.

Legătura cu Muntele Găina: un proiect blocat de Romsilva

Primarul vorbește de asemenea despre un proiect turistic major, care ar putea pune în valoare zona, dar care este blocat de situația juridică a drumurilor. Fără infrastructură rutieră, potențialul turistic rămâne neexploatat. „Vrem să încercăm împreună cu Consiliul Județean să facem o legătură cu Muntele Găina, să trecem peste el, până la Avram Iancu. Ei mai au de asfaltat 4-5 km până la platou, noi mai avem minim 15 km, dacă nu mai mult. Problema principală este însă că drumurile sunt deținute de Romsilva, or, dacă CF-ul nu e pe comună sau Consiliul Județean, nu putem investi, iar Romsilva nu vrea să predea drumurile [...] Avem o zonă frumoasă dar nu e exploatată și nici pusă în valoare. Pentru a o pune în valoare avem nevoie de infrastructură, cel puțin rutieră, pentru că nu vine nimeni să ne viziteze și să-și rupă mașina”, mai spune Miron Golea.

Achiziții prin GAL: utilaje pentru intervenții și deszăpezire

În perioada următoare, administrația locală plănuiește să achiziționeze utilaje necesare pentru întreținerea drumurilor, mai ales pe timp de iarnă.

„În toamna aceasta, prin GAL Sebiș-Hălmagiu urmează să achiziționăm un mini-excavator cu mai multe accesorii, o sărăriță, o vidanjă și două lame de deszăpezire pentru a putea interveni iarna pe drumurile comunale. Acum depinde și cât de mare va fi zăpada, pentru că dacă va fi mare, va trebui să apelăm la sprijin din exterior, mai ales spre Târnăvița, unde pantele sunt mai abrupte”, a declarat edilul. În plus, unul dintre utilaje va avea accesoriile necesare pentru tăierea crengilor copacilor de pe marginea drumurilor.

Modernizarea școlii: proiect pierdut din cauza constructorului, reluat cu sprijinul CJA

Unul dintre cele mai sensibile subiecte este modernizarea școlii, unde administrația locală a pierdut un proiect PNRR din cauza constructorului. Primarul susține însă că lucrările au fost reluate cu fonduri de la Consiliul Județean, dar că este nevoie de expertiză și reproiectare din cauza modificării prețurilor. Situația este complicată, iar presiunea termenelor este mare.

„Apoi, am avut un proiect pe PNRR, pentru școală, pe care din păcate l-am pierdut din cauza constructorului. Am primit de la Consiliul Județean 400.000 lei. Am început lucrarea. Sunt două corpuri de clădire, la unul dintre acestea am început lucrarea”, a ținut să precizeze Miron Golea.

„Am decontat aproximativ 360.000-400.000 lei, lucrările care le-am făcut cu constructorul până acum. Pentru diferență, acum încercăm să aducem totul la zi, să facem o expertiză, să aducem la zi proiectul, pentru că proiectul și devizul sunt cu prețurile din 2022, dacă nu mă înșel, și prețurile sunt modificate destul de mult, din păcate. Trebuie o expertiză și o reproiectare”, continuă primarul.

Teracote vechi de 50 de ani și lucrări contra cronometru

Vorbind despre renovarea celui de-al doilea corp de clădire, Miron Golea susține că termenul limită este începutul anului școlar, ceea ce pune o anumită presiune pe constructor.

„Și pentru celălalt corp de clădire, am alocat niște fonduri pentru o renovare. Să schimbăm instalația electrică, să facem încălzirea pe calorifere, să punem o centrală, pentru că acum încălzire se face cu sobe de teracotă de 50 de ani, ceea ce nu mai e, practic. Ar fi trebuit sparte și refăcute, numai că nu mai există meșteri [...] Lucrarea de reabilitare trebuie finalizată până la începerea noului an școlar. Se poate realiza în termen. Cel mai mult va dura să se usuce șapele care trebuie turnate în sălile de clasă. Vom schimba parchetul vechi,  vom schimba geamuri, uși, care mai sunt de schimbat, vom schimba instalația electrică, corpurile de iluminat, urmând să punem aplice cu led”, a afirmat edilul.

Depopularea: o realitate dureroasă

Primarul vorbește deschis despre declinul demografic, explicând că numărul deceselor este mult mai mare decât cel al nașterilor, iar tinerii pleacă din cauza lipsei locurilor de muncă. Situația demografică afectează toate planurile de dezvoltare ale comunei.

„La grădiniță, ciclul primar și ciclul gimnazial avem 52 de copii, iar în ceea ce privește populația, la recensământul din 2021 aveam 953 de locuitori. Din păcate, din 2024, de când am preluat mandatul, au plecat dintre noi de pe toată raza comunei, 30-40 de persoane și nu s-au născut decât vreo două. Numai în ultima lună am avut vreo opt înmormântări. Populația e îmbătrânită, tinerii, majoritatea au plecat la oraș. Nu sunt locuri de muncă, nici în apropiere, nu mai sunt locuri de muncă”, povestește cu durere în glas Miron Golea.

Iluminatul public și panourile fotovoltaice

Edilul a abordat și situația iluminatului public. „În ceea ce privește iluminatul public avem leduri peste tot, dar nu toate sunt cu leduri încorporate, avem și modele mai vechi. Acolo e mai simplu de schimbat când se arde vreun bec, nu trebuie înlocuită aplica. Un bec costă 20-30 de lei, pe când o aplică 100-200 sau poate 300 de lei”, a continuat primarul. Cu privire la amplasarea unor panouri fotovoltaice, acesta a precizat: „Nu avem din păcate terenuri potrivite în comună, dar vom monta panouri pe corpul de clădire pe care îl vom moderniza la școală. Dacă ne gândim la alte clădiri, trebuie în primul rând să refacem acoperișurile.”

Cadastrarea sistematică: un proces complicat, dar necesar

Unul dintre cele mai importante proiecte derulate în momentul de față la Hălmăgel vizează cadastrarea proprietăților, în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară. Asta, în condițiile în care multe terenuri nu au fost niciodată măsurate oficial, iar situația reală a suprafețelor va influența impozitele plătite la Primărie, dar și subvențiile fermierilor.

„Un alt proiect la care lucrăm e cadastrarea sistematică în cadrul programului de cadastrare gratuită. Ceea ce îmi doresc este ca toți locuitorii comunei să dețină acte pe casă, drept pentru care s-a lucrat mai mult pe intravilan. [...] Cadastrarea e de pe vremea austro-ungarilor, dar la nivel declarativ, terenurile nu au fost niciodată măsurate. Există niște hărți, niște scripte, dar toate sunt făcute în funcție de ce au declarat oamenii și ceea ce s-a văzut la fața locului. Oamenii vor afla acum suprafața reală a terenurilor și a locuințelor. Ulterior, în funcție de programele de finanțare existente vom continua cu extravilanul, care va fi din ce în ce mai complicat de măsurat pentru că nu-i ca la câmpie, unde să cam știu unde au fost limite de proprietate. La munte, totul s-a împădurit. Nu se mai știe, nu se mai vede. Poate se mai observă o diferență de teren, unde s-a mai arat în trecut sau o diferență de nivel”, a declarat primarul. În această perioadă, edilul are tot timpul hărțile la el, purtând discuții cu oamenii, în încercarea de a soluționa orice problemă legată de amplasamente sau întinderea proprietăților.

Problemele fermierilor și soluția propusă: asocierea

Primarul avertizează că în urma măsurătorilor suprafețele reale ar putea fi mai mici decât cele declarate, ceea ce va afecta subvențiile APIA. El propune o soluție, dar recunoaște reticența localnicilor.

„Dacă vor scădea suprafețele, oamenii vor avea probleme atunci când cer subvenția la APIA. Să vă dau un exemplu, dacă îți lipsesc 18 mp până la suprafața minimă, nu mai primești subvenția [...] Le-am propus atunci la toți fermierii să se asocieze. Pentru că sunt vecini care au suprafețele mai mici. Să facă un contract de comodat și să ia unul subvenția, apoi să o împartă, dar oamenii sunt reticenți întrebându-se ce se întâmplă dacă vecinul ia subvenția și nu o mai împarte cu nimeni. Oricum până acum nu luai nimic, iar la anul poți să nu-i mai dai terenul vecinului, dacă nu este de cuvânt”, susține Golea.

Capelă făcută de săteni din Sârbi

Cu prilejul documentării pe care am făcut-o la Hălmăgel, primarul ne-a prezentat și o situație mai puțin întâlnită. La Sârbi, localnicii au pus mână de la mână, au făcut muncă voluntară și au amenajat din donații și sponsorizări o capelă care este aproape gata. De asemenea, au schimbat și acoperișul de la biserică.

Invitație la film

Nu putem încheia înainte de a face o invitație la film, mai precis la Caravana Filmului pentru Copii, un eveniment organizat de Centrul Cultural Județean. Astfel, pe 27 august, începând cu ora 9, cei mici sunt așteptați în curtea Primăriei să vadă filmul Zootropolis 2.