-6°C
Grătulatul de Anul Nou şi Sânt Văsălie
Primăvara şi iarna sunt stări de tranziţie, dinspre toamnă şi vară. Taina trecerii Marelui Prag, al Pământului, căci, din Ţărână, ne-am născut... Anotimpurile curg... şi-n curgerea lor, avem un Timp al naturii şi un Timp al omului.
Iar anul, este un cerc închis „illud tempus”, cu început şi sfârşit.
Curgerea verii, coptul sau pârgul, apa care întreţine viaţa ne induce înspre ideea altei coaceri, trecerea de la ardere la mistuire, şi apropiere de declin, iarna. Cu ideea altei treceri, înspre îngheţare, îmbătrânire, căderea într-un pământ dar şi călătoria spre un nou început. Anul Nou.
Comună recunoscută pentru tradiţiile încetăţenite
Macea este recunoscută pentru tradiţiile încetăţenite, cu ocazia sărbătorilor de peste an, onomastica Ion sau Vasile fiind foarte frecvent întâlnită. La Anul Nou, mergeau feciorii cu căciulile gătate (aranjate) de către drăguţe (iubite) cu fire (prime - panglici) şi mărgele. Ei erau însoţiţi de un stegar, iar când ajungeau la casele fetelor, porneau jocul, cu trei zicăli: de-a lungu, de-a-n-torsu, mănănţaua. Vestea sosirii pălăscaşilor era făcută de pălască (un clopoţel de aramă cu o limbă, tot de aramă, un ţăngălău).
Variante locale de Pluguşor
La Anul Nou se ura mergând cu Banda ficiorilor pe la casele sătenilor, se cânta şi din muzicuţă şi din instrumente de suflat. Nespecifice local sunt Capra şi Sorcova. Sunt câteva variante locale de Pluguşor.
„Anul Nou ce astăzi vine
Să v-aducă dar şi bine
Anul Nou ce a intrat
Fie binecuvântat
Holdele să vă rodească
Măiestria să-nflorească
Şi tot bine să trăiţi
La mulţi ani fericiţi!
La mulţi ani cu-ndestulare
Vă poftim cu mic cu mare
Toată casa-n bucurie, veselie
La anul şi la mulţi ani!”
Această urare era însoţită de un plug construit de copii şi împănat. Copiii aveau străicuţe şi căpătau mere, nuci, cârnaţi şi cărdăboş (înfăşurat după gât).
Sau:
„Mulţi ani trăiască
Mulţi ani trăiască
Mulţi ani trăiască la mulţi ani
de trei ori
sau
Mulţi ani
Mulţi ani
Mulţi ani trăiască
La mulţi ani.”
Se uzitau şi urări persiflatoare:
„Anu’ Nou şi Anu’ Vechi
Umple cada ghi curechi!”
Reţete tradiţionale
Cultura satului a cunoscut şi cultura materială, vie, mâncarea fiind specifică, simplă, dar cu influenţe din cultura minorităţilor. Aici, interveneau sărbătorile, tăierea ca sacrificiu a păsărilor-curcan, raţe şi gâşte îngrăşate, care duc spre un interior, de Crăciun coincidea cu cea a porcului cu rât, de Anul Nou să aducă noroc.
Vă invităm la masă, cu reţete tradiţionale vechi de la Macea: zamă d’i carne (porc, oaie, vită). Ca felul doi, erau: friptură, cârnaţ, cârdăboş în dobă, carne cu ou (şniţele), carne fiartă de oaie cu sos. Deserturile erau compuse din aluat făcut în casă (dospite, coardă cu mac, nucă, prai, brânză, cuglof sau chifle cu prai). Apoi, erau „sucite-n ţucur” (un fel de chifle dar nu dospite decât puţin, tăvălite în zahăr), plăcintă cu măşina (în forme), plăcinte cu miere, cu mere, cu brânză, nucă sau mac, doauă păstăolaltă, cremeş, pogăciţă (astea la tăiere de porc), turtele cu „fărină” cât cuprinde, şi cu sologari, plăcintă cu fragi, tăiete-n forme, cu ţucur deasupra sau nucă, plăcintă dulce.
Pogăciţă cu untură (Haioş)
3 gălbenuşuri, 3 linguri oţet, 600 gr. făină, puţină sare, 400 gr. untură (acestea se amestecă cu 100 gr. făină, la-nceput), apoi se adaugă ingredientele de mai sus (şi se ţin la rece, până a doua zi).
Aluatul, se frământă a doua zi, se unge de trei ori, se întinde pe o planşetă, repetând operaţia de frământare, de trei ori, apoi se taie în pătrate şi se umple cu gem (prai) de prune. Se coc la foc potrivit şi se ornează cu zahăr pudră.
Tort ţărănesc
10 ouă, 10 linguri făină, 10 linguri zahăr. Cum se face? Se separă albuşurile de gălbenuşuri, se bat spumă, cu zahăr, se adaugă apoi gălbenuşurile şi făina.
Crema: 6 ouă, unt (200 gr.), o cană de zahăr, cacao. Cum se face? Se fierb, aburi, ouăle cu zahărul, până se îngroaşă, apoi se adaugă untul şi cacaoa.
Fie că se închina şi se gratula cu un pahar de răchie (crampă) cu piper băută dintr-o înghiţitură, fie cu vin fiert cu ţimet, fie cu vin dulce la prunci, de Anul Nou la Macea reţetele trase de păr din puiu mesî se rezumă în zicala: „Plăcinta n-o zgodeşti / Nici preuteasă dacă eşti.” Aşadar încheiem şi noi cu urarea: „La bucate să pofteşti / Întru mulţi ani să trăieşti!”
Florica R. Cândea
UZPR Arad
Zilele comunei Şicula (ediția I) 
Comemorarea eroilor căzuți la Miniș în septembrie 1944 
GHIOROC - Închiderea Festivalului Ghioroc Summer Fest 
Sărbătoarea plăcintelor întinse la Căsoaia 
Tradiții și Obiceiuri Codrenești la Hășmaș 
Zilele localității Cil și Paradă Retromilitară cu ieșire în Valea Rădești 
Praznicul de Pită Nouă de la Pecica, un eveniment deosebit 
Beliu - Praznicul de pită nouă la ediția cu numărul 47 
Ruga de Sfântul Ilie de la Păiușeni 
Întâlnirea Codrenilor în satul de vacanță Groșeni 
15 august - Hramul Bisericii Ortodoxe Măderat 
Zilele comunei Vinga, un eveniment de excepție cu artiști consacrați 