Vremea Romania, Arad -6°C

Stiri Arad

Europarlamentarul Gheorghe Falcă susţine că România are nevoie de legi speciale pentru investiţiile realizate cu fonduri europene

Europarlamentarul Gheorghe Falcă, președintele PNL Arad, a făcut astăzi, în faţa presei, o amplă analiză a bugetului european 2021–2027, cu accent pe fondurile alocate României și pe perspectivele noului cadru financiar multianual 2028–2034. Declarațiile sale au fost făcute în contextul dezbaterii privind viziunea Comisiei Europene asupra viitorului buget comunitar și implicarea României în marile proiecte europene.

Europarlamentarul Gheorghe Falcă susţine că România are nevoie de legi speciale pentru investiţiile realizate cu fonduri europene
Comentează

„Vreau întâi să facem o recapitulare a ceea ce înseamnă bugetul european 2021–2027, câți bani au fost alocați pentru România, ca să putem să facem o comparație cu ceea ce pregătim pentru bugetul 2028–2034”, a declarat Falcă.

În cadrul mecanismului Next Generation EU, România a avut la dispoziție 28 de miliarde de euro, „jumătate nerambursabil, jumătate împrumut, și n-au reușit să acceseze decât 20 de miliarde de euro, integral partea nerambursabilă și peste 6 miliarde de euro împrumut.” Aceste fonduri au fost gestionate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Pe lângă PNRR, România a beneficiat de fonduri de coeziune, inclusiv pentru agricultură, „care depășește 15,8 miliarde”, precum și pentru programele operaționale regionale și sectoriale, „și toate împreună au însemnat 48 de miliarde de euro.” La acestea se adaugă fondul pentru tranziție justă, destinat regiunilor afectate de restructurarea industrială, Valea Jiului, Gorj, Mureș, județe care primesc 2,1 miliarde de euro.

În contextul pandemiei, România a primit sprijin suplimentar prin programul SURE, patru miliarde de euro. De asemenea, „avem şi fondurile transfrontaliere, cum este România-Ungaria, România–Bulgaria, România–Bulgaria, avem România–Serbia, și în total aproape jumătate de miliard de euro.”

„Dacă facem o sumă, depășim 80 de miliarde de euro pentru acest ciclu financiar 2021–2027”, a concluzionat europarlamentarul, adăugând că „la acest ciclu financiar se adaugă și fonduri de modernizare, sunt banii care se strâng pentru ceea ce înseamnă evaluarea CO₂-ului și România a avut la un moment dat 13 miliarde de euro în cont.”

Raportor din umbră

Referitor la modul de elaborare al bugetului european, Falcă a explicat că „Parlamentul European desemnează raportori din Comisia de Buget... iar eu am fost raportorul din umbra, așa se numește, pe Comisia de Transporturi și Turism.” În această calitate, a solicitat consolidarea mecanismului pentru interconectarea Europei, „să fie un mecanism independent. Pe acest mecanism vin banii europeni pentru infrastructură.”

„Am cerut o creștere mare pentru acest buget. Apoi am arătat că pentru a realiza toate rețelele TNT până în 2040, este nevoie de 845 de miliarde, iar pentru următorii 10 ani, 2040–2050, este nevoie de 467 de miliarde. Mobilitatea militară este tot în subordinea noastră și am cerut o creștere semnificativă pe zona de mobilitate militară”, a mai spus europarlamentarul arădean.

Transporturile verzi, logistica multimodală și digitalizarea turismului au fost alte priorități: „vorbim de cale ferată, de existența și sprijinul a ceea ce înseamnă zonele de logistică multimodală. Aici ne bucurăm că Arabul are, stă foarte bine la ceea ce înseamnă terminale multinodale.”

„Am primit pe domeniul transporturilor 40% mai mult decât am avut în mandatul 2021–2027. Și pe mobilitate militară am primit de 10 ori mai mult decât am avut în acest mandat”, a ţinut să puncteze Falcă.

Buget record de 2.000 de miliarde de euro

În ceea ce privește bugetul 2028–2034, Falcă a anunțat că „vorbim de un buget de 2.000 de miliarde, pe care este cel mai mare buget pe care l-a vrut vreodată Uniunea Europeană. Vrea să fie mai inteligent și să aibă doar 16 programe din cele 52 de programe.”

Fondurile vor fi distribuite pe trei piloni:

•        „Fondul European pentru Competitivitate – 409 miliarde pentru inovare, digitalizare și apărare.”

•        „Planul de parteneriat național și regional – 865 de miliarde de euro.”

•        „200 de miliarde de euro pentru acțiune externă și sprijinul pentru Ucraina.”

Falcă a atras atenția asupra riscurilor noului model de alocare: „multor regiuni le este teamă că guvernele lor vor aloca mai puțin bani în regiunile de altă culoare politică. Noi am trăit acest lucru pentru că, nu știu dacă știți, până în anul 2021, România avea un singur program operațional regional... După 2021 avem planuri regionale diferite, ceea ce arată că știm să ne conectăm mult mai bine la interesele regiunii.”

60 de miliarde pentru România

În continuare, europarlamentarul a subliniat importanța reformelor și a echilibrului în distribuția fondurilor, ţinând să precizeze că România va beneficia de o alocare de 60 de miliarde de euro în viitorul buget european 2028–2034, ceea ce înseamnă o creștere semnificativă față de cele 48 de miliarde din actualul exercițiu financiar. Acesta a avertizat însă că, fără reforme administrative și legislative, țara riscă să piardă fonduri esențiale pentru dezvoltare. Falcă a explicat că, potrivit propunerii Comisiei Europene, aceste fonduri vor fi condiționate de un plan național și regional, similar cu PNRR, care va include reforme clare.

Europarlamentarul a atras atenția şi asupra dificultăților întâmpinate de România în ciclul anterior: „Comisia Europeană ne-a spus: vedeți că în situația în care sunteți acum nu aveți capacitate administrativă să luați acești bani. Guvernul României a zis: noi avem capacitate administrativă. Și s-a demonstrat că în loc de 28 de miliarde am luat 20 de miliarde.”

Mai mult, europarlamentarul a criticat supracontractarea fondurilor: „Au semnat contracte de 47 de miliarde. Și astăzi vorbim de 27 de miliarde de euro lipsă. Și contractele sunt semnate.”

Debirocratizare, reformă administrativă şi legi speciale

Pentru a evita repetarea acestor probleme, Falcă susține că este nevoie de o debirocratizare profundă: „Trebuie să ia la rând minister cu minister, legislație cu legislație, aviz cu aviz. În România durează mai mult să scrii și să licitezi un proiect decât să-l execuți.”

El a oferit exemplul Germaniei, care a adoptat legislație specială pentru a construi rapid terminale de gaz în contextul crizei energetice: „În timp ce se executa lucrarea, se făcea documentația. Și când s-a terminat lucrarea, atunci s-a terminat și documentația.”

Falcă a subliniat că România trebuie să urmeze același model: „Este nevoie de legislație specială, pentru că este regretabil că vor fi atât de mari oportunități pentru România în continuare, încât să pierdem aceste oportunități.”

În ceea ce privește negocierile bugetare, europarlamentarul a precizat că există tensiuni între grupurile politice din Parlamentul European şi că, procedural, există posibilitatea ca Parlamentul European să respingă propunerea Comisiei: „Există o variantă să le respingem total, adică să se întoarcă, sau, din cele 16 direcții, să respingem câteva direcții și să intrăm în dezbaterea internă cu celelalte.”

În final, Falcă a pledat pentru reorganizarea administrativă a României: „Dacă nu avem curajul să facem schimbări majore, atunci când vorbim de bani de coeziune, nu putem reduce decalajele. București Ilfov are PIB-ul mai mare decât toată Serbia. Dar dacă mergi la 60 de kilometri spre Giurgiu, spre Teleorman, spre Călărași, diferența este de la cer la pământ. Este nevoie de debirocratizare și reorganizare administrativă. Eu de reorganizare administrativă vorbesc de foarte mulți ani”, a încheiat europarlamentarul.

 

 

 

 

Articole asemanatoare