„Europa are nevoie de oameni pregătiți, protejați și capabili să lucreze într-o piață europeană care se schimbă rapid. În sănătate discutăm despre lipsa personalului, în mobilitatea muncii despre drepturile și competențele lucrătorilor, iar în mediul digital despre protejarea unei generații care va intra pe piața muncii într-o economie profund influențată de inteligența artificială”, susține europarlamentarul arădean.

Europa are nevoie de personal medical, iar România este exportator de forță de muncă

Referindu-se la criza forței de muncă din sănătate, Falcă a detaliat raportul elaborat de comisiile EMPL și SANT ale Parlamentului European, raport care nu creează legislație nouă, dar stabilește poziția politică a instituției și solicită un răspuns european la deficitul de personal medical. El a explicat că, dincolo de investițiile în infrastructură, aparatură și programe de finanțare, sistemele sanitare depind în mod decisiv de resursa umană. „Putem construi spitale noi, putem cumpăra aparatură de ultimă generație și putem investi miliarde în sănătate. Dar toate acestea depind, în fiecare zi, de medicii, asistenții și ceilalți profesioniști care sunt lângă pacient”, susține Falcă. În continuare, Falcă a arătat că România se află într-o situație particulară, deoarece, deși a investit masiv în formarea medicilor și asistenților, o parte importantă a acestora lucrează astăzi în alte state europene, țara noastră fiind exportator de forță de muncă. „Pentru România, problema are o dimensiune aparte. Am investit în formarea medicilor și asistenților, dar o parte importantă a acestei resurse umane lucrează astăzi în alte state europene. Mobilitatea este un drept european și trebuie protejată. În același timp, trebuie să discutăm despre cum facem profesiile medicale mai atractive, cum păstrăm personalul, cum îmbunătățim condițiile de muncă și cum permitem celor care doresc să revină să o facă în condiții profesionale bune”, a punctat Falcă. El a adăugat că această criză este strâns legată de educație, subliniind că „aici apare și legătura cu educația. Europa trebuie să formeze suficienți profesioniști pentru propriile nevoi și să anticipeze necesarul de competențe, nu să reacționeze atunci când spitalele nu mai găsesc personal.” Potrivit lui Gheorghe Falcă: „Criza sistemelor de sănătate nu mai este numai o problemă de infrastructură sau de bani. Este, din ce în ce mai mult, o criză a resursei umane – ca multe alte domenii de activitate.”

Mobilitatea echitabilă a forței de muncă

În ceea ce privește pachetul privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă, publicat de Comisia Europeană în 15 septembrie și care include cinci propuneri legislative, europarlamentarul a explicat că acestea urmăresc să facă Piața Unică la fel de funcțională pentru oameni precum este pentru bunuri. El a arătat că aproximativ 14 milioane de cetățeni ai UE trăiesc sau lucrează pe termen lung într-un alt stat membru, că există 1,9 milioane de lucrători transfrontalieri și 3,64 milioane de lucrători detașați, iar România are una dintre cele mai mari comunități de cetățeni mobili. „Piața Unică nu poate fi completă dacă bunurile circulă mai ușor decât oamenii și competențele lor. Astăzi putem transporta o ciocolată din România în Belgia fără să ne întrebăm dacă va fi recunoscută la frontieră. Dar un electrician, un inginer sau un fizioterapeut român poate încă întâmpina dificultăți pentru ca pregătirea și competențele sale să fie înțelese și recunoscute într-un alt stat membru. Acest pachet încearcă să schimbe exact acest lucru: competențele, calificările și drepturile sociale trebuie să poată circula odată cu omul”, trasmite europarlamentarul arădean.

El a detaliat apoi principalele elemente ale pachetului, explicând că digitalizarea diplomelor și calificărilor va facilita verificarea și compararea lor între statele membre, că pașaportul european de securitate socială va reduce birocrația și va accelera verificările documentelor precum formularul A1, că procedurile de recunoaștere a calificărilor vor deveni mai rapide și mai digitale, iar Autoritatea Europeană a Muncii va avea un rol consolidat în cooperarea dintre inspectoratele naționale. „Autoritatea va avea un rol consolidat în cooperarea dintre inspectoratele naționale, inspecțiile transfrontaliere și aplicarea efectivă a drepturilor lucrătorilor mobili. Pentru România este esențial: milioanele de români care muncesc în alte state membre trebuie să aibă nu doar drepturi prevăzute pe hârtie, ci și instituții capabile să se asigure că acestea sunt respectate”, susține Falcă. Acesta a amintit și faptul că primul director executiv al ELA este românul Cosmin Boiangiu, aflat la al doilea mandat, ceea ce oferă României o vizibilitate instituțională importantă. În concluzie, europarlamentarul a afirmat că „Europa are piață unică pentru mărfuri și capital. Trebuie să avem o piață unică funcțională și pentru competențe. Pentru România, miza este dublă, protejarea românilor care lucrează în Europa și crearea condițiilor pentru ca experiența lor să poată reveni acasă.”

Copiii, social media și inteligența artificială

În ceea ce privește protecția copiilor în mediul digital și evoluția inteligenței artificiale, Gheorghe Falcă a explicat că Europa își dorește dezvoltarea tehnologică, dar cu control asupra riscurilor, amintind că AI Act rămâne cadrul de protecție, iar Comisia vizează cooperare internațională pentru evaluarea modelelor avansate, avertizare timpurie și securitate. Europarlamentarul a precizat că sănătatea este unul dintre cele cinci sectoare prioritare pentru aplicarea AI industriale, subliniind că „în sănătate, mesajul este foarte clar: AI trebuie să îi ajute pe medici, nu să îi înlocuiască.”

În ceea ce privește protecția minorilor, Falcă a prezentat viitorul Kids Act, explicând că propunerea Comisiei pornește de la ideea unei protecții diferențiate în funcție de vârstă: „sub 13 ani, fără acces la social media; între 13 și 15 ani, numai conturi limitate, create și supravegheate de părinți, cu funcționalități și timp de utilizare restricționate; sub 15 ani, fără cont personal; între 15 și 18 ani, platformele vor avea obligații de safe design.” Falcă a ținut să precizeze că platformele vor trebui să demonstreze că produsele lor sunt sigure pentru minori, Comisia vizând explicit funcțiile care creează dependență, recomandarea progresivă de conținut extrem și utilizarea fotografiilor fetelor pentru imagini sexualizate generate cu AI. Europarlamentarul a amintit că Parlamentul European a adoptat deja raportul privind impactul rețelelor sociale asupra tinerilor, raport care pornește de la o realitate tristă. „Copiii petrec tot mai mult timp în mediul online și sunt expuși unor riscuri precum cyberbullying-ul, conținutul sexualizat, presiunea asupra imaginii corporale, promovarea automutilării, dar și mecanismele algoritmice și funcțiile platformelor concepute pentru a menține utilizatorii cât mai mult timp online”, a încheiat Falcă.