În cei doi ani scurși, Pașca a încercat să imprime administrației un ritm nou, să recupereze proiecte blocate și să deschidă altele. De la capele și școli, la pășuni împădurite, cadastrări complicate, utilaje noi, investiții în infrastructură și planuri pentru următoarele decenii, primarul vorbește despre o comună care începe să se miște, să se curețe, să se modernizeze și să își regândească viitorul.

Capela din Căpălnaș – proiectul scos din sertar și dus la final

Capela din Căpălnaș era, de ani de zile, un subiect sensibil pentru comunitate. Proiectul tehnic fusese finalizat în 2022, dar nu fusese pus în execuție din diverse motive. În lipsa unei capele, familiile din Căpălnaș – localitate care găzduiește jumătate din populația comunei – erau nevoite să găsească alte soluții pentru ceremonii funerare. Răzvan Pașca spune că a considerat proiectul o urgență absolută, atât din punct de vedere social, cât și moral. În plus, el a intervenit personal asupra designului, folosindu-și experiența de designer pentru a aduce clădirii un aspect modern și sobru. „De când am ajuns primar în 2024, ca orice primar pe funcție am și moștenit două sau trei proiecte, dar sunt și proiecte la care muncim în momentul acesta. Unul dintre proiectele pe care le-am moștenit a fost un proiect tehnic, DALI, pentru capela de la Căpălnaș, un proiect care a fost gata prin 2022, dar nu s-a dat în execuție din vari motive. A fost primul proiect pe care l-am început de urgență, pentru că noi nu am avut capelă nici la Căpălnaș, nici la Birchiș, nici la Ostrov, nici la Virișmort. Proiectul a durat undeva la nouă luni de zile. Capela este dată în folosință. Eu fiind designer, cumva prin niște dispoziții de șantier am schimbat puțin aspectul vizual la exterior față de proiectul inițial, adică am schimbat culoarea, am făcut niște ancadramente la geamuri. Arată foarte modern și arată ca o clădire sobră, dedicată pentru evenimentele neplăcute din comunitate”, a declarat primarul Răzvan Pașca.

Dotarea școlii și laboratoarelor – un proiect întârziat, dar finalizat

Un alt proiect continuat de noua administrație de la Birchiș a vizat Școala Gimnazială. Primarul recunoaște că birocrația a fost un obstacol major, dar spune că rezultatul final merită efortul: școala are acum mobilier nou, dulapuri, aparatură și două laboratoare – de fizică și informatică – complet echipate. Este un pas important pentru o comunitate în care educația are nevoie de sprijin constant, mai ales în contextul scăderii populației școlare.

„Vă mărturisesc că și în mandatul meu a durat destul de mult partea de procedură, încheiere de contracte, până am reușit să găsim o firmă serioasă cu care să fim siguri că putem să încheiem acest proiect. De vreo două-trei luni de zile am încheiat și acest proiect”, a punctat primarul.

Exteriorul școlii refăcut complet

Răzvan Pașca mai povestește că școala din Birchiș, construită în jurul anului 1900, era într-o stare avansată de degradare. Interiorul fusese reabilitat anterior, dar exteriorul arăta „execrabil”, după cum spune acesta. Reabilitarea a costat aproximativ 270.000 de lei și a durat câteva luni. Clădirea are acum streșini noi, acoperiș refăcut și un aspect modern, în aceeași notă vizuală cu capela. „Până să ajung eu primar, mi-aduc aminte că au fost niște lucrări de reabilitare pe interior. Din punctul meu de vedere este în regulă pentru că s-a încercat să găsească o soluție cât mai rapidă, pentru ca elevii să învețe în clase aflate la standarde cât mai ridicate. Dar era total în antiteză cu exteriorul clădirii. Când vedeai o școală atât de urâtă, nu îți închipuiai că intri și vezi ceva atât de frumos. Drept de dovadă în colaborare cu noul director al școlii, Alin Stanef, am alocat fonduri din bugetul local, undeva la 270.000 de lei aproximativ. Lucrările de reabilitare au durat vreo trei-patru luni. Exterior arată acum impecabil”, a ținut să precizeze primarul.

Împărțirea pășunii – proiectul care schimbă extravilanul comunei

Până nu demult, pășunea comunei Birchiș, care are 1290 de hectare, a fost administrată ani la rând de o asociație de crescători de bovine. În timp, terenul s-a împădurit masiv, iar suprafața declarabilă la APIA s-a redus dramatic. Crescătorii de animale se confruntau cu pierderi, iar administrația nu avea control asupra modului în care era gestionată pășunea. Edilul spune că a decis să împartă pășunea direct către cetățeni, închiriind suprafețe individuale, pentru a responsabiliza oamenii și a-i motiva să investească în curățarea terenului. Proiectul a fost dificil, a generat discuții, negocieri și presiuni, dar primarul afirmă că rezultatele sunt vizibile: pășunea este curățată în proporție de 60–70%, iar extravilanul comunei arată complet diferit. „Într-un final, după eforturi mari, am reușit să punem pășunea în posesia fiecărui cetățean deținător de animale. În momentul acesta pășunea a fost preluată, a fost închiriată de cetățenii Comunei Birchiș și, între timp, a fost curățată. Un lucru extraordinar care schimbă cumva fața extravilanului comunei Birchiș. Cumva am gândit-o și administrativ. Socoteala pe care noi am făcut-o a fost ca să dăm cumva curajul oamenilor să închirieze cât mai multă suprafață, dar să și investească, adică să o readucă la starea inițială. Prețul a fost undeva la 220 de lei în condițiile în care comunele din apropiere au și prețuri de 500 de lei. Vă mărturisesc că nu am putut să mergem cu un preț atât de mare, pentru că sunt suprafețe mari care nu se puteau da la APIA. Și atunci oamenii doar se chinuiau și renunțau după primul an. Cred că este o situație echilibrată între ceea ce înseamnă administrație și cetățean, pentru că noi trebuie să muncim la urma urmei în favoarea cetățeanului”, a continuat primarul.

Cadastrarea sistematică – 400 de contestații și terenuri mutate

Birchiș pare să fie una dintre comunele cu cele mai complicate situații funciare din zonă. Terenurile au fost mutate, suprapuse, măsurate greșit, iar oamenii au lucrat ani la rând suprafețe care nu corespundeau cu documentele. Cadastrarea sistematică a scos la iveală aceste probleme, generând aproape 400 de contestații. Primarul spune că a mers personal în teren, alături de firma care face măsurătorile, pentru a clarifica situațiile. Este un proces lung, dificil, dar necesar pentru a aduce ordine în fondul funciar.

„Din 698 de imobilele pe care le-am avut pentru cadastrare pe finanțarea 10, am avut undeva la aproximativ 400 de contestații. Un procent foarte mare. Am descoperit probleme pe fond funciar. Foarte multe suprafețe s-au mutat. Nu neapărat s-au mutat limitele proprietăților cu doi-trei metri. Am avut oameni care erau puși în posesie pe șanțuri... Există erori materiale. M-am dus în teren cu oamenii, a venit firma de măsurare, am stat acolo cu ei încercând să rezolvăm problemele”, susține primarul Răzvan Pașca.

Rețea de apă și canalizare

De menționat că autoritățile locale au început demersurile pentru introducerea unei rețele de apă și canal.

„Am început studiile de fezabilitate pe apă - canal. Suntem în fază de documentație, s-au luat probe pe teren. Am lucrat cu firma de la Arad, cu proiectantul și pe trasee. În momentul acesta sunt 120 de milioane de lei disponibili pe AFM pentru a realiza un circuit de apă- canal complet. Avem zona de gospodărie ape, extracția din pământ și pompele care împing apa. Vorbim de un traseu de aproximativ 7,8 km de apă-canal și stația de epurare. Pentru a fi eligibili, trebuie să ne încadrăm în  valoare de 120 de milioane de lei”, afirmă edilul.

Investiții în utilaje și gospodărire comunală

Potrivit primarului, administrația locală din Birchiș are un parc auto solid, dar insuficient pentru nevoile actuale. Recent, Primăria a achiziționat un  mini-buldoexcavator, un utilaj grillo pentru întreținerea spațiilor verzi. De asemenea, prin GAL Miniș-Măderat, Primăria va cumpăra o mașină cu șase locuri și basculantă, plus un trailer pentru mini-buldoexcavator, pentru ca acesta să poată fi deplasat acolo unde este nevoie. Primarul spune că utilajele sunt esențiale pentru gospodărirea comunală, mai ales în contextul reducerii personalului cu 30%.

Proiecte în derulare: capela de la Ostrov, reabilitarea blocului și noul PUG

În momentul de față, administrația locală lucrează simultan la mai multe proiecte: capela din Ostrov, aflată în faza de avizare; reabilitarea blocului P+2 construit și realizarea unui nou PUG, obligatoriu până în 2028. Asta, în condițiile în care PUG-ul actual este expirat, iar prelungirea lui nu mai poate acoperi nevoile urbanistice ale comunei.

 „Avem un blocul construit în timpul comunismului, un P+2, unde avem patru apartamente. Vrem să-l aducem la o stare bună, astfel încât vrem să-l reabilităm. Am depus o cerere de finanțare pe o măsură de risc seismic. Vrem să-l reabilităm termic, să schimbăm geamuri, uși, să refacem refăcut exteriorul, să schimbăm acoperișul. Este un proiect la care muncim.

Un alt proiect la care muncim și avem deja proiectarea făcută este capela de la Ostrov. La Birchiș, starea juridică a terenurilor nu ne permite realizarea unei construcții noi din cauza PUG-ului. PUG-ul este expirat din 2008 și s-a făcut prelungire în 2018. Noi până în 2028 suntem obligați să avem un nou PUG și este un lucru de care ne vom apuca anul acesta”, a ținut să precizeze Pașca.

Parcuri noi pentru copii și microbuz electric pentru elevi

Mai trebuie spus că Birchișul a primit 200.000 de lei de la Consiliul Județean Arad pentru reabilitarea parcurilor pentru copii, iar Primăria a alocat încă 100.000 de lei. De asemenea, comuna are un microbuz electric care transportă elevii din Căpâlnaș, Virișmort și Ostrov la școala de la Birchiș, dar și copii din comună care învață al liceul de la Făget.

Ziua Fermierului și Cooperativa Agricolă Valea Mureșului

Designer de meserie, proprietarul unui atelier de tâmplărie, Răzvan Pașca s-a  implicat în viața comunității și înainte de a fi ales primar. A înființat Cooperativa Agricolă Valea Mureșului, care a reușit să unească fermierii din zonă. De asemenea, face parte din Clubul Fermierilor Români, cu sprijinul căruia speră ca va reuși să contribuie la revitalizarea zonei.

„Ziua Fermierului” este un eveniment organizat în 1 și 2 august, în fața Castelului Mocioni, de Cooperativa Agricolă Valea Mureșului, care este dedicat producătorilor locali.

„De când am venit la Birchiș am înființat Cooperativa Agricolă Valea Mureșului. «Ziua Fermierului» este un eveniment exclusiv al acestei cooperative pe care de când sunt primar nu mai conduc, dar cumva am rămas implicat sufletește. Mă bucur că am reușit să unesc oamenii sub egida acestei cooperative, că am reușit să strâng și legăturile între ei. Înainte nu se ajutau. Era o competiție între ei. În momentul acesta nu mai există o competiție, ci există o situație de ajutorare la fiecare problemă.

Dar să revenim la «Ziua Fermierului» Vom avea un spectacol de dansuri cu Ansamblul Valea Mureșului, care este reprezentativ pentru noi, avem jocuri pentru copii. cumva încercând să mișcăm această comunitate și o să o resuscităm. Pentru că în ultimii ani de zile abia s-au mai ținut rugile, de când am venit eu am reactualizat tradițiile, se pornește de la biserică cum se pornea odată, în alai cu, ansamblul de dansuri, cu preoții, cu goșcii, că noi aici pe Valea Mureșului facem parte din nordul Banatului istoric”, mai spune primarul.

În încheiere, Răzvan Pașca a ținut să precizeze că își dorește ca zona să beneficieze de un centru de colectare legume-fructe. „Încerc să văd unde putem să aducem comuna Birchiș peste 10-20 de ani în contextul actual în care populația se diminuează, tinerii pleacă. Îmi doresc să creăm aici în zona asta un centru de colectare legume-fructe. Acum există un proiect la nivel național cu niște hub-uri de colectare legume-fructe și poate că dacă mă ajută Dumnezeu să reușesc să fac ca unul să fie undeva aici în zonă. Prin Ministerul Agriculturii și prin Clubul Fermierilor Români cred că putem să facem ceva și pentru zona văii Mureșului, având în vedere că la Făget este un bazin legumicol, la Leucușești lubeniță, extrem de multe produse, iar piața de la Făget unde în fiecare marți și vineri vin producătorii locali este celebră”, a încheiat primarul Răzvan Pașca.