Vremea Romania, Arad 13°C

Stiri Arad

Tradiții și obiceiuri de iarnă - șezătoare la Roșia-Nouă (com.Petriș)

Tradiții și obiceiuri de iarnă - șezătoare la Roșia-Nouă (com.Petriș)
Comentează 1

       În pragul  sărbătorii Crăciunului la Roșia Nouă (com. Petriș) a avut loc o șezătoare tradițională , așa cum erau șezătorile din bătrâni pe aceste frumoase meleaguri, cu sute de ani înainte. De amintit este faptul că în aceste locuri se mai păstrează obiceiurile bătrânești chiar dacă modernul a pătruns și în aceste sate pitorești așezate pe firul văilor înconjurate de păduri de foioase sau fânețe. În Roșia, Obârșia , Corbești sau Petriș, oamenii încă mai păsterază cu sfințenie atât portul popular, cât și uneltele (războiul de țesut etc), cusăturile sau alte obiecte folosite cu un secol în urmă și care amintesc de generațiile trecute, de străbunicii lor și de modul cum își duceau viața oamenii în aceste locuri. Frumusețea acestor meleaguri ne duce cu gândul în trecut, la casele bătrânești sau la morile pe apă, la carul cu boi și la arătura cu plugul tras de cai, la treieratul grâului cu batoza și strânsul fînului cu furca ori grebla de lemn. În pragul sărbătorii Nașterii Mântuitorului Isus Hristos,  locuitorii satului Roșia Nouă și-au dorit o șezătoare așa cum era odată la Roșia, pentru a prezenta urmașilor (copiilor) și lumii moderne acest obicei, iar acest lucru s-a reușit din plin. ,,Șezătoarea a avut loc la căsuța lu, baba Creța (Dumnezeu să o odihnească !), care a lăsat satului Roșia o avere culturală imensă. O căsuță bătrânească intactă, cu vatră în casă și cu vătruță cu uscior și cu târnaț, o căsuță din lemn clădită de soțul răposatei, cu multă trudă și ,,zoală numai în zile bine alese, ca lemnul să fie cât mai trainic și iată că această căsuță dăinuie și acum, după mai bine de un secol. La căsuța cea din vale, cu o vechime de peste 150 de ani, gazdele s-au adunat la sărbătoare. S-au adunat, cu mic cu mare, făloși la o șezătoare. În căsuța din poveste, unde încă mai dăinuie un cuptor cu vătruță , gazda a copt ,,pancove de care fiecare s-a bucurat, în special copiii (fiind servite calde). Paturile încă poartă strujacele cu șușorca de cucuruz (porumb), acoperite cu cearceaf și având cea mai aleasă cipcă peste care au fost scoase din lada de zestre cele mai ,,faine șerji  țesute ! S-au adunat vecinele și neamurile, cu copii mari și mici, cu lucrul de mână  precum ,,gepănatul sau cusutul unei cămăși, croșetatul ciorapilor, făcutul suveicii la socală pentru războiul de țesut ...,, și aici  trebuie amintit că în aceste locuri încă se țese în război (chiar dacă nu se vede în poze ). ,,Portul popular din Roșia Nouă este foarte colorat și variat, iar costumele populare, care au peste o sută de ani, sunt țesute în războiul , iar cele care sunt cu felurite flori sunt cusute de mîinile femeilor iscusite. Alături de femeile cu lucrul de mână au fost și copii curioși să vadă cum este în șezătoare. Șezătoarea s-a încheiat cu o frumoasă colindă de Crăciun și delicioasele ,,pancove”, așa ca la Roșia Nouă. Obiceiul șezătorilor se practica în trecut cu precădere  în preajma sărbătorilor de iarnă și în general iarna când nu se putea lucra la câmp. Atunci femeile, având timp, se adunau într-o casă să lucreze lucru de mână și țeseau la război. Din păcate, odată cu trecerea generațiilor, acest obicei nu se mai practică decât foarte rar și în general  în satele  de munte sau ținutul codrenilor, acolo unde aceste tradiții și obiceiuri vechi se mai păstrează. Dacă noi nu transmitem generațiilor ce vin după noi frumusețea tradițiilor și obiceiurilor strămoșești, această bogăție culturală inestimabilă se va pierde odată cu ultimii oameni care au trăit acele vremi , dar care acum  încă mai pot să ne prezinte cu exactitate acele obiceiuri și vremuri. De multe ori avem astfel de comori chiar sub ochii noștrii, în satele noastre și trecem pe lângă ele zilnic neobservându-le și pierzând ca națiune enorm prin nepăsarea noastră. De aceea aceste comori culturale trebuie valorificate și promovate pentru că sunt parte din trecutul neamului nostru pe aceste frumoase meleaguri. (Acest material a fost scris cu sprijinul d-nei Maria Cojocaru din Roșia Nouă.

(Foto – Maria Cojocaru) 

 

Galerie foto (86)

Scrie un comentariu

trimite

Inchide