Dacă în urmă cu 10-15 ani nu avea asfalt, ci doar niște drumuri pietruite cu plopi pe margine (așa cum erau în trecut, din vremea regiunii Crișana), fiind o comună pierdută printre dealuri, iată că acum are drumuri asfaltate și o legătură rutieră cu Valea Mureșului, drum care a scos comuna din anonimat și fundătură. Totodată, comuna Brazii a făcut un salt uriaș în ceea ce privește dezvoltarea, prin multe investiții și proiecte care au dus la modernizarea ei.

În curând, comuna va avea toate străzile asfaltate și când spun comună, mă gândesc la toate satele din comună care vor avea străzi cu asfalt. Atunci când primarul și viceprimarul, împreună cu echipa Primăriei muncesc cot la cot, se văd realizări frumoase.

Ioan Vesa este un primar iubit și respectat de oamenii comunei și pot să spun că nicăieri nu am văzut în noaptea alegerilor pentru primari, un sat întreg ieșit în fața Căminului Cultural (din Secaș) să-și aștepte alesul pentru a se bucura împreună și a-l felicita pentru reușită.

A fost un moment înălțător (la care am participat personal) și un semn al aprecierii și unității între oamenii comunei, al respectului pentru cel care a adus prin proiectele implementate,fie ele Europene sau guvernamentale, la modernizarea comunei și la bunăstarea cetățenilor.

Dacă primarul Ioan Vesa s-a zbătut pentru acele proiecte, viceprimarul Nicușor Vesa (coincidență de nume) a fost omul care zi de zi a vegheat împreună cu primarul ca aceste proiecte să fie aduse la bun sfârșit, implicându-se împreună cu cei care efectuau lucrările pentru a se finaliza bine și cât mai repede fiecare lucrare. Atunci când primarul era plecat pentru diferite probleme legate de comună, fie la București pentru proiecte guvernamentale, fie la Timișoara la AFIR, pentru cele Europene, viceprimarul îi ținea locul în comună. 

Nu este ușor să gospodărești o comună cu câteva sate răsfirate pe văile dintre dealurile împădurite din zona Gurahonțului cum nu a fost ușor nici să aduci bani pentru investiții în infrastructura comunei și să realizezi obiective într-o comună mică ca număr de locuitori, prin investiții pe care alte comune mari nu le au. Însă atunci când doi oameni colaborează strâns, rezultatele nu întârzie să apară.

Implicarea totală a viceprimarului, fiind un om foarte conștiincios pe care comuna se poate baza, a fost ceea ce a adus siguranța lucrului bine făcut. Putem vorbi de multe proiecte și investiții dintre cele realizate în comuna Brazii, însă se pot vedea la tot pasul, așa că am discutat cu dânșii despre ceea ce se face acum și în viitorul apropiat în comuna Brazii și am dat cuvântul primarului Ioan Vesa:

“La școala din Secaș avem o lucrare de reabilitare în desfășurare, este o lucrare cu fonduri PNDL, cu o parte a finanțării de la Guvern și o parte din bugetul local, cu suma de aproximativ 30.000 de euro, acum fiind în faza de finisare.

Am plecat de la construcția unui grup sanitar de interior și am ajuns la o reabilitare totală cu instalație de încălzire centrală nouă și toate condițiile necesare, iar din primăvară ne apucăm și de reabilitarea exterioară a școlii și grădiniței. Același lucru îl facem și la școala primară din Mădrigești, unde lucrările sperăm că vor începe luna aceasta, având în vedere că se lucrează la interior, fiind și aici o lucrare cofinanțată de la bugetul local cu suma de 20.000 euro.

La școala gimnazială din Iacobini s-a intervenit pantru reabilitarea interioară a două corpuri (din fonduri proprii), deoarece din primăvară un corp va fi demolat și se va construi o școală nouă cu valoarea investiției de 130.000 euro.

La terenul de sport care va deservi școala, se instalează gazonul sintetic, se montează gardul și se instalează nocturna, urmând să fie inaugurat. Noi, ca Primărie, susținem procesul de învățământ în comună, dorim să creăm toate condițiile copiilor noștri și cadrelor didactice și facem tot posibilul să avem un proces de învățământ de calitate în școlile și grădinițele din comună. De asemenea facem tot posibilul și decontăm și naveta cadrelor didactice deoarece avem profesori care fac naveta începând de la Sebiș până la Pleșcuța.

Avem un mare proiect pentru modernizarea comunei pe fonduri Europene, iar în luna aceasta (decembrie) va fi desemnat câștigătorul licitației pentru asfaltarea tuturor străzilor din comuna Brazii- licitația a fost făcută în luna august. Practic, toate străzile din fiecare sat al comunei vor fi asfaltate. După încheierea și semnarea contractului vom insista la firma câștigătoare să înceapă imediat lucrările de pietruire mai ales a străzilor degradate, chiar dacă este iarnă, pentru a se face consolidarea și tasarea pietrei pe ele.

La Căminele Culturale, așteptăm vizita în teren a celor de la AFIR Timișoara pentru proiectul cu valoarea de 500.000 euro pentru reabilitarea totală a Căminelor Culturale din Secaș și Mădrigești, dosarul fiind depus deja la AFIR.

Avem de asemenea un proiect câștigat pentru reabilitarea a patru poduri în comună, pentru care așteptăm finanțarea, sperând ca din primăvară să intre în reabilitare totală construindu-se cu lățimea de 7 metri. Astfel podul din Secaș peste valea Mărasca, iar la Buceava podul peste Valea Sighișoara, aici fiind o problemă cu actualul pod prin faptul că este îngust și nu se pot încadra bine autobusele și vehiculele grele.

Vor mai fi construite două poduri noi, unul în Secaș și unul în Iacobini, peste Valea Zeldiș, iar lucrările vor începe din primăvara anului viitor cu finanțare din fonduri guvernamentale, valoarea totală a celor patru poduri fiind de 600.000 de euro.

A început și cadastrarea generală a comunei, în urma căreia se vor putea întabula toți cetățenii deținători de terenuri, începând cu zona necooperativizată, respectiv Mădrigești, Șoimuș și Buceava și continuând cu zona unde există titluri de proprietate, respectiv Brazii, Iacobini și Secaș. Există o problemă la nivel național, respectiv cei care nu vor avea titluri de proprietate nu vor mai putea primi subvenția de la APIA.

Aș vrea să mulțumesc echipei Primăriei Brazii și domnului viceprimar Nicușor Vesa care au fost și sunt alături de mine, domnului viceprimar în special, pentru că este implicat în toate proiectele comunei și am un sprijin total din partea dânsului.

Cu toții ne dorim o comună frumoasă și modernă pentru noi și copiii noștri, iar prin proiectele care se derulează acum și se vor derula în primăvară putem spune că am mai pus o cărămidă la temelia comunei noastre. Fiindcă se apropie sărbătorile de iarnă doresc să transmit tuturor cetățenilor comunei „Sărbători fericite și binecuvântate!” a încheiat primarul comunei, Ioan Vesa.  

  Un lucru care trebuie amintit este că la intrarea în satul Șoimuș (comuna Brazii) există un izvor cu apă foarte curată, care vine din stâncă și căruia i s-au făcut și analize de calitate, rezultând că, așa cum spune și viceprimarul comunei, este bună pentru îmbuteliat ca apă plată , fiind foarte căutată nu numai de localnici, ci și de oamenii din Almaș, localitate situată la cca. 20 km distanță. Primăria este deschisă la orice ofertă referitoare la un parteneriat care ar putea face ca apa de aici să fie îmbuteliată și consumată pe masele românilor și nu numai.

În altă ordine de idei, pe lângă faptul că edilul și echipa Primăriei fac eforturi pentru modernizare, comuna Brazii are un patrimoniu istoric demn de invidiat în județ,  atât din punct de vedere cultural, cât și tehnic ca să spun așa, patrimoniu ce s-a păstrat din vremuri de mult apuse, fiind un simbol al dăinuirii neamului nostru pe aceste meleaguri și anume două biserici de lemn, una la Buceava-Șoimuș și una la Mădrigești, adevărate opere de artă și cultură, dar și două mori pe apă, la Iacobini și Buceava.

Dacă ne uităm în trecut, la perioada în care Imperiul Austro-Ungar stăpânea în Transilvania și Bucovina, ne putem da seama că și-au pus puternic amprenta pe aceste meleaguri, lucru vizibil și acum, după mai bine de un secol.

Perioada împărătesei Maria Tereza a lăsat cele mai multe transformări și construcții economico-militare în Transilvania, fiind perioada în care s-a construit și Cetatea Aradului și s-au sistematizat satele românești cu străzi drepte și largi, acolo unde terenul permitea acest lucru, iar în multe cazuri sate întregi au fost mutate pe alte amplasamente, unde le găsim și azi.

Tot atunci au fost construite și ,,morile pe apă pentru scândură", cu precădere în Bucovina (gatere de tăiat scândură acționate de apă), iar în Ardeal, unde pământul era mai roditor, s-au construit mori pe apă pentru măcinat grâu și mălai (porumb).

Bineînțeles, toate aceste construcții inginerești s-au făcut cu aportul inginerilor imperiali de atunci, pentru a întreține armata Austro-Ungară și în mai mică măsură pentru localnici. Tot atunci au fost create și composesoratele, care serveau grănicerilor și militarilor Imperiului, care și astăzi se supun legilor Austro-Ungare de atunci prin statutul lor.

Două mori pe apă din vremea Imperiului și din perioada Mariei Tereza au rămas până în zilele noastre în comuna Brazii: una la Iacobini și una la Buceava (care de altfel se poate vedea din șosea la intrarea în localitate).

Moara din Iacobini nu mai este funcțională din păcate, însă cu o investiție financiară ar putea fi repusă în funcțiune, interiorul cu toate cele necesare fiind aproape intact, însă roata morii trebuie refăcută. Intact este și canalul de aducțiune a apei spre moară, apă care este deviată din Valea Sighișoara dinspre Buveava, de la aproximativ un km în amonte.

Cât despre moara din Buceava, aceasta este deja funcțională după ani și ani de zile în care o familie a investit puțin câte puțin până au reușit să o repună în funcțiune.

Moara nu mai funcționase din 1977 și iată că acum a recăpătat viață datorită acelor oameni care au depus mult suflet. Având un spirit tehnic și curios din fire când e vorba de tehnologie, am dorit de mult să cunosc totul despre funcționarea acestor mori, astfel că alături de viceprimarul Nicușor Vesa, am refăcut la pas traseul apei care alimenta morile, dar le-am văzut și mecanismul așa cum a fost el conceput.

I-am promis doamnei Claudia Gligor (Dia), morărița de la Buceava, că voi veni odată când va măcina mălai să văd moara în funcțiune. La prima vedere nimic deosebit... și totuși se pare că Imperiul avea ingineri destoinici la acea vreme, pentru că alimentarea morii din Buceava se face din Valea Șoimușului, astfel că apa de alimentare a morii trece pe deasupra Văii Sighișoara (ce vine de la Mădrigești), un lucru unicat în județul Arad, astfel că ,,vale trece peste vale”. Apa este mai apoi dirijată pe un canal ce trece pe sub șosea și prin grădini, (care trebuie periodic curățat) și intră în clădirea morii, de unde este dirijată atât spre roată, cât și spre cazanul de ,,vin-ars” pentru răcire. Totul se face fără energie electrică de acționare, ci numai prin căderea apei pe zbaturile roții morii.

Sunt două mori care au mai bine de un secol de existență și reprezintă un arc peste timp- o dovadă vie a existenței acestor sate așezate pe firul Văilor Șoimuș și Sighișoara, dar și o dovadă a stăpânirii unui Imperiu care din punct de vedere tehnologic, era superior poporului român.

Chiar dacă asuprirea Imperiului Austro-Ungar a fost o greutate mare pentru oamenii de rând, trebuie să vedem și partea bună a lucrurilor pentru faptul că în acea perioadă Transilvania și Bucovina (Bucovina tradus înseamnă ,,Ținutul Fagilor") au evoluat mult din punct de vedere economic și tehnic.

De aceea Transilvania a fost și este cu un pas înaintea celorlalte regiuni ale țării, dar în același timp a fost și ținta străinilor, atunci ca acum, pentru acest pământ cu păduri bogate în lemn și vânat și câmpii mănoase. Imperiul Austro-Ungar avea nevoie de tehnologie pentru a putea exploata acest pământ, astfel că tot atunci au apărut și căile ferate, dar mai ales căile ferate forestire pe aproape toate văile împădurite. Astăzi, toate acestea sunt parte din trecutul nostru istoric și trebuie păstrate pentru a le arăta și copiilor noștri ceea ce înaintașii lor ne-au lăsat ca moștenire.

Sunt convins că familia Gligor Ioan și Dia, proprietarii morii din Buceava, întrețin moara din dragoste pentru trecutul tehnic al locului și nu pentru un venit mare. Moara nu poate concura ca producție cu cele moderne, însă duce tradiția, frumusețea și istoria locului cu cel puțin încă o generație mai departe, iar noi, cei care colindăm aceste locuri cu aparatul foto și camera video în mână, avem datoria față de urmașii noștri de a imortaliza aceste locuri și a le face cunoscute întregii lumi.

Cât despre moara din Iacobini, proprietarul, respectiv doamna Maria Marțiș și nepoții dumneaei, sunt deschiși la discuții referitoare la reabilitarea morii, fie și numai cu scop turistic, pentru că la urma urmei aceste mori vor face din comuna Brazii un reper turistic în județul Arad și nu numai, frumusețile naturale ale comunei fiind deosebit de atractive.

Agroturismul și creșterea animalelor vor fi cu siguranță modul prin care comuna se va dezvolta și economic, nu numai administrativ, prin accesarea de proiecte europene pe agricultură și turism, proiecte ce vor crește nivelul de trai al locuitorilor, făcându-i stăpâni la ei acasă. La urma urmei, nicăieri nu-i mai bine ca acasă.